Page 4 - 1913-15
P. 4
De aceea, repet, că nu ti
bue văzută cu ochi răi gloria
care se bucură azi şampionii
box şi de curse. Ca orice inova]
ea preocupă poate spiritele în m<
excesiv. Să avem răbdare: timp
va elimina încet-încet elementele i
exageraţie din opinia publică. Şi
tunci, se va da cezarului ce es
al cezarului şi lui Dumnezeu <
este al lui Dumnezeu. în orice ca
progresele fizice ale omenirei meri
aceeaş atenjie ca şi progresele
intelectuale şi morale. Ambele su
respectabile şi suverane. De arm<
nia cu cari vor colabora între dâi
sele, depinde buna stare şi fer
cirea raselor.
Lecţii de box francez în şcoala de marină dela Brest. în Francia educaţia fizică este
acum la ordinea zilei.
de educaţie a locotenentului Hebert, am vedeâ în câţiva
ani o schimbare favorabilă şi radicală. Rachitismul, ane Sonei ■<
mia, tuberculoza ar scădeâ; industria, meseriile şi co
merţul s’ar activă; agricultura ar prosperă, fiindcă miş Iubirea mea tu lasâ-mi-o curată
cările noastre ar deveni mai repezi, mai neobosite şi în haina ei de raze poleită,
mai precise, fiindcă organismul nostru oţelit prin exer Căci nu mă poţi aduce în ispită. —
ciţii metodice ar contractă mai rar boalele cari ne de Eu ştiu să iert, da nu uit niciodată.
cimează. Paralel cu această regenerare fizică am aveâ
Ce-ţi pasă dacă fruntea mi-e umbrită,
şi o regenerare morală vădită, sporturile dezvoltând
în noi curajul, sângele rece, răbdarea şi voinţa. Şi Sau e cu laur verde ’ ncoronată?
Ce-ţi pasă ţie unde-i îngropată
din punctul de vedere estetic, deasemenea, omenirea
Sărmana tinereţea mea minţită?
ar fi în câştig. Ea s’ar apropiâ mai mult de natură.
Corpurile noastre s’ar dezbărâ de zăcămintele de gră
îşi perde steaua calda strălucire
sime cari ne îngreuiază şi cari sunt cauzele inerţiei
Şi cade ’n oceanul spumegat.
noastre intelectuale şi trupeşti.
Tresar. A fost eterna amăgire.
Grăsimea aceasta nu este o atribuţiune naturală
a corpului omenesc. Ea e, dimpotrivă, nefirească şi
Ce basme triste ’n poarta minţi-mi bat...
bolnăvicioasă. Nu numai că diformează liniile trupului De-am fost odată visului tău mire,
nostru, dar ea apasă şi asupra organelor noastre, ne
De unde plec eu nu mă mai abat.
stinghereşte mişcările, strică ritmul gesturilor noastre.
I. U. SORICU
Ea este o consecinţă a vieţii moderne, a promiscuităţii
în care omenirea trăeşte prin oraşele mari, în locuinţe
înguste, pe străzi unde razele soarelui străbat cu
greu, departe de natură... De aceia locotenentul Hebert
s’a exprimat cu preceziune când a afirmat că sistemul
său de educaţie fizică Irebue numit: sistemul reîn
toarcem la natură.
*
* * Tu negură lunecă ’ncet de pe culmi
Să ne reîntoarcem dar la natură. Suntem pe cea Cât ochii mei prind depărtarea
mai bună cale de a realiza acest lucru. Sporturile în Ş-acopere coasta rotaţilor ulmi
cep să dobândească pretutindeni o stimă şi un respect
Ce sprijin cu vârful’ lor zarea...
incontestabile. în Franţa, educaţia fizică promite o re
generare desăvârşită a acestui neam. în Statele-Unite Coboară şi culcă sub vălul tău greu
şi în Anglia, ea este de mult în cinste. Slavii din Bo- Pădurea şi tainica vale
hemia au nişte societăţi de gimnastică minunate. în De-odată cu groapa trecutului meu
Ardeal, deasemenea, chestia educării fizice entuzias Ţesut din durere şi jale...
mează tineretul. T. MURAŞAN
216
