Page 10 - 1913-17-18

care provoacă scântei şi care se află la staţiunea de CRONICA DOCUMENTARĂ
transmitere e înzestrat cu o bară foarte înaltă (sau
cu mai multe bare), din vârful căreia e întinsă de mai
multe ori o sârmă de aramă. Cantităţile electrice până PARFUMURI LE
a nu provocă scânteia aleargă dealungul acestui fir,
ceea ce face ca undulaţiunile electrice să câştige lun­ Iarna este învinsă, cerul se înălbăstreşte, soarele
gimi atât de mari, încât să străbată distanţa dintre străluce mai cald, iarba şi florile răsar. E primăvară
turnul Eiffel (Paris) care are în vârful său o astfel de — această tinereţe a omului, — cum a numit-o un
staţiune de telegrafie fără fir şi Washington (America). poet italian.
La staţiunea de primire e întinsă o întreagă reţea de Şi simbolul dulcelui anotimp sunt florile. Ele ne
bare şi sârme (Antena), care prinde undele electrice aduc întâi de toate vestea cea bună. Ghioceii tran-
ce sosesc la ea. în locul soneriei electrice avem aici spung zăpada, mai târziu, viorelele răsar timide prin
un receptor telegrafic obicinuit (mecanism care înre­ păduri.
gistrează diferitele semne transmise în formă de puncte Da, floarea închide pentru noi primăvara. Când
şi linii), iar capetele tăiate ale firului conductor duc viforul îngrămădeşte zăpada în faţa casei noastre, când
în interiorul unui tub de sticlă umplut cu pilituri gerul uscă pădurile şi pustieşte ţarinele, ne ajunge să
metalice (coherer). respirăm o clipă un flacon de parfum spre a avea
Cu un astfel de aranjament relativ destul de nostalgia gingaşului anotimp. Un suflu de violete sau
simplu se poate face telegrafie fără fir. Astăzi toate de liliac evoacă în sufletul nostru magia cerului al­
vasele de războiu şi toate vapoarele mari de pe oceane bastru şi a soarelui călduţ. Căci după cum floarea
sunt înzestrate cu staţiuni complete (de transmitere este sufletul primăverii, tot aşa, parfumul este sufle­
şi primire) de telegrafie fără fir, încât abstragând de tul floarei.
ajutorul reciproc — datoria întâi a oricărui marinar Şi ne spunem că cel dintâi dintre oameni care
— ce şi-l pot da la caz de primejdie, se tipăresc a avut ideia de a conservă sufletul floarei pentru vre­
cotidiane, cari dau cele mai diverse şi cele mai noui muri aspre şi mohorâte, a fost un mare poet. El s’a
ştiri de pe continente. arătat a iubi strălucirea primăverii cu pasiune, şi a
Am scris acestea şi puţin cât e, pentrucă inven­ sintetizat în câteva picături de miresme, livezile verzi,
ţia epocală a lui Marconi, precedată de lucrările uriaşe grădinile înflorite, codri stufoşi şi răcoroşi răsunând
a multor savanţi, face să fie cunoscută de cătră orice de cântecul privighetoarei. Industria parfumului este
laic, care-şi poartă zilele în timpul acesta de progres cea mai poetică dintre toate industriile omeneşti; o
escepţional în ale ştiinţelor. uzină de parfumuri este de fapt o fabrică de iluzii
şi de viziuni primăvăratice.
Lucrul acesta l-a gândit de sigur şi Shakespeare
când a scris versurile:
„Florile, dar trecător al unei veri prea scurte
☆ Nu dau, când se veştejesc, decât o plăcere fugitivă
Dar sucurile lor destilate într’un parfum lichid
Păstrează amintirea strălucirei lor trecute:
O închisoare de sticlă închide miresmele lor!...“
în momentul când vor apărea aceste rânduri, gră­
II V-<\? dinile şi câmpiile vor începe să se acopere cu flori
i
s şi, în ţările din Apus, şi mai ales în Francia, destila-
yng torii de parfumuri se vor pregăti la o nouă activitate.
m
Sute de oameni vor culege gingaşele flori, le vor cu­
fSj- m 5'iî răţă de frunze, le vor introduce în cazane. Iar sufletul
wV/î
M 1| V-<\-VKÎI lor, parfumul, va fi cules în flacoane de cristal, ele­
gante şi graţioase.
n fM rM)
33% Dar ce este de fapt parfumul ? Un răspuns pre­
cis nu se poate da la această întrebare. Savanţii îl
3% definesc că e un principiu fix sau arareori volatil,
m Vai- inalterabil la aer şi pe care floarea nu-1 conţine, de­
7nV>)
m cât în urme imponderabile. Căldura îl descompune, de
îndată ce ea escedează limitele de temperatură ale
S m
Ion Dragoslav, autorul volumului de po­ atmosferei; alcoolul îl volatilisează fără descompu­
vestiri „ Volintirii , ce a apărut în zilele if/Vîjfll.'i nere aparentă, tot aşa şi eterul împreună cu un mare
a
acestea în editura „Librăriei Naţionale"
mgm S Bornemisa. Ion Dragoslav e unul din­ număr de lichide ca sulfura de carbon, cloroformul
/3\\\/-\\ tre cei mai de seamă povestitori ai noştri,
ale cărui povestiri uşoare, scrise într’un şi benzina. Principiul acesta parfumat se numeşte ulei
stil poporal artistic, sunt foarte cetite. când se găseşte în stare de lichid fluid ; gumă, când

248