Page 11 - 1913-17-18
P. 11

Cum  se  extrage  parfumul  din  flori?  Industria
                                                       aceasta este mai delicată decât ne-am putea închipui,
                                                       căci aproape fiecare floare cere procedeuri speciale.
                                                            Mai întâi de toate este nevoe ca destileriile de
                                                       parfumuri să nu fie prea îndepărtate de câmpurile cu
                                                       flori,  căci  transporturile  cari  cer  vreme  lungă  alte­
                                                       rează miresmele plantei. în localităţile unde există a-
                                                       cest inconvenient, florile se păstrează proaspete într’un
                                                       recipiant  special,  golit  de  aer  şi  plin  cu  vapori  de
                                                       eter.  în  aceste  condiţii fermentaţiunea  nu  are  loc şi
                                                       parfumul  îşi  conservă  tăria.  Un  mare  avantagiu  au
                                                       destileriile franceze, căci sunt situate lângă centrele
                                                       de cultură ale florilor.
                                                             După ce florile sunt desbărate de frunze şi de
   jlesul iasomiei în împrejurimile oraşului Grasse, în Francia  tulpină, se procedează la extragerea parfumului. A-
                                                       ceasta însă numai la florile bogate în ulei esenţial. Ele
   a forma unei substanţe mai mult sau mai puţin groase  sunt  strivite  cu  o  putere  fenomenală  şi  sucul  lor  e
   i  răşină  când  trăeşte  în  stare  solidă.  El  se  află  în   cules în nişte aparate speciale. Uleiurile astfel obţi­
   elule unde se formează în mod firesc, şi celulele a-   nute se filtrează pentru a scoate din ele apa pe care
   estea  le  găsim  când  în  rădăcina  plantei,  ca  la  iris,   o conţin.
   :ând în lemn ca la cedru, în scoarţă, ca la scorţişoară,   Trandafirii bunăoară se destilează. Operaţiunea
   ideseaori în frunze, ca la mentă şi la cimbru, ori în   aceasta  e  foarte  complicată.  Se  puue  într’o  căldare
   lori, ca la trandafir, la viorea, la iasomie, etc. Câte-   cu  alambic  48  până  la  80  kgr.  de  apă  şi  în  ele  12
   )dată numai grăunţele sunt mirositoare, cum e la va- kgr. de trandafiri, după care se pune această mixtură
   lilie, câte odată rodul, cum e lămâia şi portocala.  la fert. Se adaptează la orificiul alambicului o sticlă
                           *
                          * *                           de o capacitate de 8 kgr., când e plină, destilatorul
       Cu toate că mai multe din parfumurile cele mai  o  retrage,  pune  alta  în  loc  şi  când  se  umple  şi  a-
  preţioase ne vin din India, din Mexic şi din Persia,   ceasta,  se  pune  o  a  treia.  în  acest  fel  se  obţine  cam
  sudul Europei este o adevărată grădină de flori, şi   vreo  25  kgr.  de  cocută  în  trei  sticle.  Apoi  se  varsă
  mai ales sudul Franciei, al cărui centre sunt oraşele   într’un  alambic  conţinutul  întâiei  sticle  şi  se  ferbe.
  Grasse, Nizza şi Cannes. Deasemenea Sicilia este un   Alambicul ne dă atunci esenţa de trandafiri plutind
  mare centru de producţiune, şi mai aproape de noi     deasupra  apei;  nu  avem  decât  să  le  separăm.  Tot
  Bulgaria, cu câmpiile ei de trandafiri. La Cannes se   astfel se urmează cu a doua şi a treia sticlă. La urmă
  cultivă tot trandafirul, tuberoza şi iasomia; în oraşul  ne rămâne o cantitate infimă de esenţă de trandafiri.
  Nîmes cimbrul, rosmarinul, levenţica; în Nizza vio­   Adevăratul ulei de trandafiri, uleiul curat se întrebuin­
  reaua ; în Sicilia florile de portocal.               ţează  arareori.  El  este  enorm  de  scump;  o  picătură
       Cultura aceasta este o adevărată artă. îngrijirile  revine la suma de cinci franci. Dar parfumul lui este
  pe cari le cer delicatele plante sunt extreme. Culesul  etern. O sticlă goală in care s’a păstrat odată ulei de
  lor se face în Ianuarie, Februarie şi Martie pentru vio­ trandafir curat, împrăştie un parfum îmbătător chiar
  lete, în Maiu pentru trandafiri şi florile de portocal,   după o sută de ani. Şi mi-aduc aminte de un pasa­
  în Iunie pentru rozetă, în August şi Septemvrie pen­  giu al Iui Maupassant, în care povesteşte cum a dor-
  tru iasomie şi tuberoză, etc. în aceste epoci, câmpiile
   sunt lăsate pe seama femeilor şi a copiilor cari culeg
   florile plăpânde.
        Am spus că Francia este cel mai însemnat cen­
   tru european pentru industria parfumului. Numai în
   oraşele Cannes, Nizza şi Grasse 15.000 inşi trăesc din
   cultura florilor. Iată producţia anuală de flori în a-
   ceste trei localităţi:
      200.000 kgr. flori de portocal, valorând 2,000.000 franci
      500.000 „  n     trandafiri, „      500.000 „
       80.000 „  n    iasomie, „          200.000 „
       80.000 „  n    viorele, „          400.000 „
       40.000 „  n    salcâm, „           160.000 „
       20.000 „  n     tuberoză, „         80 000 „
        Florile acestea livrează 500.000 kilograme de po-
   madă şi de esenţe, 1,000.000 de litri de apă de fiori
   de portocal, 100.000 de litri de apă de roze, etc.
                                                         Curăţitul florilor înainte de a intră în destilerii.
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16