Page 12 - 1913-17-18
P. 12
POVESTEA FOCULUI
ŞI A CHIBRITURILOR
- PENTRU COPII —
Ia gândiţi-vă copii, ce rău ar fi dacă n’am avea
chibrituri!
De n’am avea aceste beţişoare cu capătul roş,
mama n-ar putea să facă focul şi am îngheţă când e
frig afară şi cad fulgii de zăpadă învârtindu-se. V’ar
durea manele şi picioarele dacă ar fi frig şi azi şi mâne
şi poimâne şi toată săptămâna, aşa de frig încât apa
s’ar face sloiu de ghiaţă.
Şi când ar vrea mama să fearbă apă, n’ar aveâ
apă căci apa ar fi îngheţată. Şi când mama ar vreâ să
O destilerie de parfum în Francia.
vă firbă lapte dimineaţa n’ar puteâ nici asta, căci fără
chibrituri n’ar puteâ aprinde focul în maşină. Atunci
mit o noapte în Veneţia în aceeaş odae în care lo
n’aţi aveâ dimineaţa lapte bun şi cald şi la amiază n’aţi
cuise pe vremuri şi Wagner. Genialul compozitor a-
aveâ mâncare cu legume ferte şi friptură, iar seara ar
veâ pasiunea esenţei de trandafiri, cu care îşi par
trebui să stăm cu toţii pe întunerec, căci cu ce am
fuma rufele. Şi Maupassant ne spune că, după atâ
aprinde lampa?
ţia ani, dulapul odăii în care şezuse Wagner, încă
Pe stradă nu ar fi felinare, şi mama n’ar puteâ
împrăştia un suav miros de roze.
să vă coase hainele rupte şi să vă dreagă ciorapii, după
Dar să revenim la industria parfumului. Unele
ce vă culcaţi.
flori ca micsandra, iasomia, micşuneaua nu pot fi
Toate ar fi atunci altfel, c’am aşa cum a fost a-
destilate din pricina prea micei cantităţi de parfum
cum multe mii de ani pe când bieţii oameni în adevăr
ce s’ar extrage dintrânsele. în cazul acesta, fabricanţii
nu aveau chibrituri şi nici nu ştiau să facă foc în vre-un
se servesc de proprietatea pe care o au aceste mi
alt chip.
resme de a se lăsă uşor absorbite de grăsime, de pa
Vreţi să ştiţi cum erâ atunci, înainte cu multe,
rafină. în acest fel se întrebuinţează sau grăsimea li
multe mii de ani ?
chidă, şi atunci se procedează la maceraţiune, sau
Pe atunci încă nu erau case frumoase în cari să
grăsimea solidă, şi atunci se procedează la absorbire.
locuiască oamenii şi să afle adăpost împotriva ploaei
Astfel, reuşim să păstrăm sufletul florilor în spa
şi a zăpezei, a căldurei şi a gerului.
ţiu şi în timp ca pe o fiinţă invizibilă, imaterială pe
care nimic nu o poate distruge. Ştiinţa a încercat să Pe atunci încă nu erau paturi frumoase ca acele
ne prepare câteva parfumuri sintetice, adecă fără aju în cari dormiţi aşa de bine noaptea.
torul plantelor, şi a reuşit. Dar parfumul obţinut ast Nu erau drumuri, nici drum de fer, şi nici vre-o
fel este aşa de slab, aşa de ordinar pe lângă adevă prăvălie sau vreo pitărie. Peste tot erâ pădure şi unde
ratul parfum extras din flori ! Natura ne lasă de multe se isprăveâ pădurea erâ câmp şi acolo creşteau flori şi
ori s’o imităm, dar ea zimbeşte cu milă de bietele
noastre caricaturi! D. M.
<Mş orea
Aş vrea din visele-mi răzleţe
Să făuresc un cânt duios,
Să-l cânţi cu drag gândind la mine,
Copil cu părul mătăsos.
Şi-aş vreâ din lacrimile multe
Ce -mi udă perna ’n nopţi de chin,
Să-ţi fac o salbă fermecată:
De-apururi dragă să-ţi rămân...
LI VIA REBREANU Papa Piu X, capul bisericei catolice, în
prezent bolnav în Vatican Nu se poate
mângâia de moartea surorei sale şi se
crede, că nu se va mai puteâ însănâtoşâ.
250
