Page 18 - 1913-17-18
P. 18
FLORI DE-O ZI da seama de valoare cuvintelor ab Frumoase sunt şi bucăţile, în ca
stracte. poeta caută să ferească pe copii d
Majoritatea bucăţilor din volum minciună.
este inspirată de două sentimente ...„Şi de-ar fi chiar să mă bată
Dări de seamă
rodnice şi generale omeneşti: mila „Pentru vina mea,
„Şi de-ar fi chiar să mă bată,
Elena bar ago: Copiilor*. şi oroarea de minciună. Aceste sen „N’aş minti-o niciodată
Zilnic citim în ziare plângeri îm timente vrea poeta să le infiltreze „Pe mămica mea !...“
potriva abuzurilor săvârşite în anu în sufletele curate ale celor mici, fo- Multă dragoste pentru natură s
mite direcţii de oameni, cari aveau losindu-se de toate mijloacele spre degejază din volumul „Copiilor". Ş
tocmai datoria de a servi drept mo a-i face să fie miloşi şi să se ferească acest fapt ne arată şi mai mult pri
dele de corectitudine şi virtute. In de minciună. Căci în viaţa noastră ceperea autoarei. Căci trebue să în
toate ramurile activităţei noastre pu nimic nu este mai respingător decât văţăm dela firea creatoare, să-i în
blice se manifestează scăderi, cari un om, în al cărui suflet nu înflo dreptăm pe cei mici spre ea, ca î;
uneori iau proporţii ameninţătoare. reşte mila faţă de suferinţă, şi al viaţa lor să fie buni şi sinceri ca es
Iubitorii de progres, prietenii lu- cărui cuvânt spune minciuna. Cred însă că prea stărueşte mul
minei şi ai adevărului strigă, pro Cartea conţine mai ales cântece, asupra rugăciunilor. Aproape toţ
testează şi lovesc în cei vinovaţi. pe cari copiii ar trebui să le cânte copiii numără între faptele lor bum
De atâta vreme ne plângem de ra la sărbătorile Invierei, când, odată în primul rând rugăciunea. Dat fiin<
vagiile criminalităţei, ale alcoolismu cu primăvara învie în sufletul tutu că aceste cântece vor fi învăţate di
lui şi depravărei. Şi cu toate acestea ror muncitorilor dragostea de viaţă. copii, oare n’ar aveâ ele o scădere*
curentul de destrăbălare ia proporţii Sunt Paştile. Au venit cu toată Trăim în vremuri când trebue să ma
tot mai mari. Care să fie cauza? comoara lor, cu raza lor de mân- şi pretindem şi să luăm nu prii
Un răspuns, unul singur la această găere chiar şi pentru aceea în al înghenunchere, ci cu forţa.
întrebare: Educaţia greşită ce se dă căror piept n’are nici un motiv să * T. Miron.
tineretului, pildele proaste pe cari mai învie nici o rază. Şi copilul se Cinei fecioare...
acest tineret le vede din clipa când bucură, căci:
A. L.
începe să distingă ce este bun, de „Ştiu Tatăl nostru şi ştiu spune
„Şi alte rugi ce’mi plac nespus, Frumoasă şi fermecătoare e po
ce este rău. Zadarnic vom căută să
„Şi ştiu să cânt şi-o rugăciune vestea ce ţi-o îngână noaptea câne
îndreptăm pe cei mari. Zbuciumul „Cu învierea lui lsus“. intră în tăinuita-ţi odăiţă.
va fi de prisos. Nu se poate. Mărul, E zi de bucurie pentru cei bo Când erai mititică ascultai po
odată putred, nădejdea rămâne la gaţi ca şi pentru cei săraci, căci azi vestea ce ţi-o torceâ bunica, şi po
sâmburii din el. din prisosul celui ce are se reversă vestea aceasta îţi îngreunâ genele,
Toate privirile trebuesc îndrep şi asupra celor cărora soartea le-a pleoapele-ţi cădeau lenevite şi som
tate spre cei mici. Spre acei cari o- hărăzit numai dureri şi amărăciuni. nul se furişă pe nesimţite în preajma
ta şi pe nesimţite te fură şi te du
dată vor avea îndatoririle celor mari „...Şi copiii buni la suflet cea în zborul lui fermecător prin
de azi. Sufletele lor sunt curate. „Azi cu bucurie dau toate acele locuri minunate ce se pe
„Cozonaci şi ouă roşii
Sufletele lor sunt primitoare şi nu „La copiii care n ; au“. rindau în povestea bunicii tale. Fe
cunosc fardul şi minciuna. Ele sunt Vedem veselia, dar vedem şi du tiţa cea mică şi drăgălaşă de odi
sincere şi nu ascund nimica în do nioară, acuma e fetiţă mare şi ispi
rerea pe care o simt cei mici atunci titoare, serioasă şi plină de doruri
sul vorbelor spuse. Bucuriile ca şi
când această zi mare nu le aduce noui. Bunicuţa nu mai este ca s’o
durerile lor sunt adevărate. Sufletele vadă cum e acuma, să-i istorisească
ceeace vor: sănătatea mamei lor.
lor sunt mlădioase. Spre ele trebue din povestea vieţii puţin câte puţin
Petru cultivarea sentimentului de
să ne îndreptăm deci atenţia. şi să-i descopere vălul tăinuit al do
milă sunt scrise şi bucăţile ca „Rân- rinţelor ei neînţelese. Nu mai este
Al doilea volum de versuri pen
dunica“, „Puşculiţa", „Vrăbiile" şi bunicuţa cu poveştile ei frumoase,
tru copii al dnei E. Farago aduce
mai ales frumoasele versuri din „Po dar fetiţa mare, frumoasă şi ispiti
o nouă contribuţie la munca obo toare ascultă astăzi o poveste nouă,
rumbelul" — o perlă a acestui fru
sitoare şi plină de greutăţi a edu un glas ne mai auzit, care pleacă
mos volum. Curată prin acţiunea ei,
catorului. Dacă primul volum apărut dinăuntrul sufletului său şi-i începe
curată prin simbolul ei, această bu firul povestei acelei noi, pe care o
pe iarnă aveâ unele scăderi prin
cată ar face, cred, cinste ori cărui altă voce îl toarce mai departe în
deasa întrebuinţare a c u v i n t e l o r
autor. mii şi mii de tonuri.
abstracte — ceia ce din punct de
„Un porumbel câzut’a din zbor pe-o stâncă 'n mare Frumoasă e povestea ce ţi-o în
vedere pedagogic este o greşală, „E mic de tot săiacu, de-abia a prins să zboare. gână noaptea când se furişează în
„Vin valuri mari şi ‘n stâncă lovesc şi lui i-e frică.
— noul volum „Copiilor", apare mult „Şi trist ei capii 'şi pleacă şi-aripile 'şi ridică cet în odăiţa ta, la căpătâiul tău.
„Iar stropi săriţi din valuri pe pene-i cad şi-l udă
mai limpede, mai uşor de apropiat , Şi piuitu-i jalnic nu-i nimeni să-l audă...” Şi tu o asculţi fermecată şi trează,
de sufletul copilului, care nu-şi poate Vine însă porumbiţa şi-l salvează. străbătută cu tot trupul tău tânăr de
fiori mari şi tainici care-ţi aduc o
Faceţi pe porumbiţă să-i dea puiu
* Editura „Ramuri". Se poate co lui drumul jos în valuri şi veţi aveâ nelinişte mare, dar plăcută sufletului
mandă la „Librăria S. Bornemisa“, Orăştie. tău. Somnul nu^ poate veni căci tu
Preţul 1'35 franco. simbolul atâtor dureri omeneşti. însuţi îl alungi. Inferbântată te ridici,
