Page 20 - 1913-17-18

munca pe care nu e în stare să o Tenorul Ionel Rădulescu, cel mai se transpuse cu desăvârşire în rob
facă. Şi tu, cu inima frântă, venin- dibaciu tălmăcitor al doinei noastre lui „Canio". Fiecare mişcare, fiecar
gest, a fost veritabil, Se vedea aş.
du-ţi să rupi diplomele tale pline de dintre tânării cântăreţi români, de
zicând focul nimicitor al geloşii
elogii, de „magna cum laude", te data aceasta, va concertă, numai în
mistuitoare cum se încinge şi ard
vei da binişor pe scări, te vei trezi câteva oraşe, ca să-şi ia adio dela ameninţător la vatra vulcanică a in
în stradă buimăcit, frământându-ţi cunoscuţii din Ardeal, căci dela mei sale".
capul, mai mult decât atunci când toamnă ni-1 duce pentru totdeauna
Despre artistul dramatic Băii
munceai pe băncile înaltelor şcoli străinătateă, iar în luna Iunie, va
scriu foile din Pilsen, Boemia, ui
cum să faci să-ţi câştigi un mizera­ merge, cel dintâiu, în Basarabia, ca
mătoarele:
bil codru de pâne pentru care ai să croiască drum cântecului româ­
„Pilsner TageblattUn pe de
dat cei mai frumoşi ani ai vieţei tale, nesc şi pe pământul cel mai primej­
plin meritat aplaus deosebit îşi se
muncind ca un salahor, şi atunci, duit de străini. ceră dl Băilă în rolul zguduitor d
după zile de frământări, de lupte cu Rămân pentru cele mai multe comic al lui Ernest de la Rochi
tine însuţi vei ajunge la concluzia oraşe ale noastre concertele dom­ Ai fi putut jură că-i un adevăr;
că diplomele acele pline de elogii nilor Mărcuş-Crişan-Băilă, aceşti trei francez".
nu plătesc nici un ban, nu-ţi sunt fii ai Ardealului atât de mult apre­ „Pilsner Tageblatt“ despre c
1
de ajuns ca să fi cineva, ci trebue ciaţi şi în streinătate. Ca o dovadă, Băilă în „Funf Frankfurter' :
să-ţi încovoi cerbicia, să lingi mâna despre aceasta reproducem câteva „Pe Nathan îl jucă dl Băilă î
unui om al zilei, unei secături cu şire din presa germană: trăsături energice de ton, ţinută
care 4i*e silă să stai de vorbă pen­ ca mască. O copie fidelă a natur
„7roppauer Zeitung" scrie despre şi de un efect înviorător asupi
tru că nu e în stare să lege două
păşirea lui St. Mărcuş în opera fantaziei".
vorbe, să treci peste mândria ta şi „Lohengrin": „Dl Mărcuş avu ca In piesa „Kabale und Liebe" ;
să te rogi pentru „scrisoarea de re- „Lohengrin" un succes deplin. Or­ ceiaşi gazetă:
comandaţie", condiţia sine qua non ganul puternic, minunat şi simpatic „De tot eminent a jucat dl Băii
ca să poţi trăi astăzi, adevărata le- al acestui talentat cântăreţ, s’a va-
liditat strălucit atât în temele curat pe mişelul secretar Wurm. Şi n
cuitoare a lipsurilor şi a prostiei. vrem să perdem ocaziunea de a n
lirice, cât şi în cele pretenţioase
Pretor. exprimă regretul, că ni se dă aş
* dramatice. Âfar de acestea, păşirea
sa nejenată şi impunătoare fu sur­ de rar prilejiul să vedem pe ace;
Turnee artistice prinzătoare, tot aşa şi jocul său e- actor aşa de destoinic în roluri d
fectuit cu spirit şi studiat până în intrigant".
După turneele atât de strălucite
cele mai mici amănunte". Publicul nostru românesc de pr<
ale domnului Zaharie Bârsan, care
— Gazeta „Si/ezia“ despre pă­ tutindeni sperăm, că va apreciâ :
ani dearândul a cutreerat oraşele din
şirea lui St. Mărcuş în opera „Tann- el talentul cântăreţilor noştri şi le v
Ardeal răspândind arta teatrală şi
hăuser": da tot sprijinul binemeritat.
trezând în sufletul publicului nostru
„Rolul principal l’a jucat un
gust pentru ea; de câţiva ani în­ O O O
tinăr român, dl St. Mărcuş. Pentru
coace oraşele noastre sunt asaltate
un începător este o adevărată încu- Cărţi primite la Redacţie
de cei câţiva cântăreţi ai noştri, metare a debutâ cu o pârtie ca cea
Elena Farago: Copiiilor. Preţi
cari an de an ne sosesc odată cu din „Tannhăuser" care face pretenţii cor. 1‘25.
primăvara de prin cele oraşe streine. exagerate atât cântăreţului, cât şi . OOO
actorului. Că efectul prestaţiunii dlui
Apostolatul acesta al cântecului, pu­
Mărcuş, a fost cu tot temperamentul Scrisori dela Redacţie
blicul nostru începe a-1 aprecia, dând
său neastâmpărat, foarte simpatic şi
dovadă de o maturitate a simţului primit de public cu multă plăcere, MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
Aedrus. Nu putem încă împlini dorin
artistic. Cum nu ni-e dat, ca să a- — este o dovadă bună de talentul dvstră nici acum. Mai încercaţi însă
vem în Ardealul acesta locuit de tânărului artist. Intr’adevăr tenorul nădăjduiţi. Odată vi se va deschide, dat
său este frumos colorat şi de-o mare
milioane de Români nici o trupă bateţi mereu.
plenitudine şi sună mai ales în pârtii V. /?. D. Cele cu dedicaţie sunt m.
teatrală şi de operă, cele câteva
lirice moi, foarte frumos. Predarea puţin succese, deşi fiecare are câteo noi
serate artistice, ce ni se oferă în încă dovedeşte pricepere". de sinceritate şi câteva versuri frumoas
fiecare an, sunt de cea mai mare Ca tehnică lasă de dorit şi pentru mc
Gazeta „Silezia" despre Mărcuş tivul acesta nu le publicăm. Dar aceasi
importanţă culturală la noi. Drept nu trebue să vă indispună, căci dvsti
în opera „Bajazzo": odată veţi scrie versuri bune, cu siguranţ
aceea acum când ni se vestesc din
„Dl Mărcuş poate fi de douăori Acum sunteţi însă prea tânăr pentru mul
nou concertele dlor Mărcuş-Crişan- şi aşa şi pentru poezie. De-aceea să r
mândru că „Canio"-ul său, a stârnit
Băilă, pe de-o parte, şi al tenorului atât aplaus. El trebue numai să în­ iertaţi, că ţinem consult, ca să publică
numai lucruri pe deplin succese de
Ionel Rădulescu, pe de altă parte, veţe, să-şi păstreze încrederea a- dvstră. Frumoasei cu „inima bună" îi \
publicul nostru începe să se fră­ ceasta a publicului". fi de-ajuns dacă i le rosteşti poeziile, o
i le trimiţi într-o scrisoare. — Multe s;
mânte, să discute, să aştepte nervos Gazeta „Die neue Zeit“ despre lutări şi mult noroc în dragoste.
sosirea serei, în care sufletul se Mărcuş în aceiaş operă:
transpoartă într’un dulce extaz pen­ „De tot convingător efectul te­ Numărul proxim al revistei noast,
tru o oră, două. norul captivant al dlui Mărcuş. El va apărea numai la 11 Maiu n.