Page 9 - 1913-17-18

cu cari suntem înzestraţi, aşa că e firesc, dacă omul urmă pe dinaintea noastră. O undă electrică ar fi în
nu le-a putut da de urmă cu una cu două. Natura stare să încunjure pământul într’o singură secundă de
îşi ştie păstră intimităţile, căci dacă ne-ar fi dotat şi 7 şi jumătate ori, iar distanţa dela pământ la lună ar
cu un astfel de organ, care să prindă undulaţiunile străbate-o în l'Ao secunde.
electrice — căci despre aceasta e vorba — imaginea între undulaţiunile mititele ce se nasc pe faţa
cosmică a omului, cultura cu toate instituţiile sale, ar liniştită a apei dintr’un vas, atunci când izbim mai
fi de tot altele. Ar fi oare mai mare şi fericirea, ţânta uşor vasul şi între undele, valurile de înălţimea casei
tuturor străduinţelor omeneşti? provocate de o furtună pe mare, e deosebire consi­
Ori ce scântee electrică, fie ea mică în felul cum derabilă. Deosebiri de felul acesta avem şi la undele
o câştigăm dela o maşină electrică, fie în forma u- electrice. Sunt unde electrice foarte scurte abia de
riaşă a fulgerului sau trăsnetului, naşte în jurul său câţiva centimetri şi cari se ivesc în jurul scânteilor
nu numai undulaţiuni cu efect luminos, aşa încât o electrice mici, dar sunt în schimb şi unde electrice
putem zări, ci totodată undulaţiuni de natură electrică. cu lungimi de chilometri şi cari se nasc în jurul scân­
Unii sau alţii dintre noi au avut adeseori ocazie a teilor electrice puternice scoase din aparate anume.
vedea scântei electrice, dar niciodată nu au putut Lungimea de undă se măsoară întotdeauna dela cre­
simţi existenţa undelor electrice provocate de ele şi ştetul unui val până la creştetul valului proxim. Fi­
cari se nasc în jurul scânteilor răspândindu-se în reşte că undulaţiunile electrice scurte nici nu pot stră­
toate direcţiunile şi străbătând spaţiul cu iuţeala e- bate la distanţe mai mari, căci încurând dau sau de
normă a luminei de 300.000 km. pro secundă, întoc­ un metal sau de un corp umed, pe care nu-1 pot o-
mai cum se nasc valuri în jurul unei pietri aruncată coli fiindcă sunt prea scurte. Urmarea c, că parte se
într’o apă liniştită. Undele electrice nu le putem prinde reflectează, parte sunt absorbite. în schimb undula­
cu nici un organ de-al nostru, totuş ele există şi sunt ţiunile electrice mari trec uşor peste toate piedecile
pe lângă aceasta foarte energice. Existenţa acestor un­ şi-şi urmează calea aproape neştirbite. Progresul de
dulaţiuni de altcum o putem probă cu un aranjament astăzi înregistrează unde electrice cari se simt încă
foarte simplu. Tăiem sârma conducătoare a unei so­ si la distante de 6000 chilometri.
9 9
nerii electrice, aşezăm capetele ei pe o scândurice Astfel de undulaţiuni electrice lungi se întrebuin­
faţă în faţă şi umplem spaţiul dintre ele cu pilituri ţează şi în telegrafia fără fir. E nevoie de trei lucruri:
mărunte de argint sau de aramă, ori şi cât am apăsă un aparat cu scopul de a produce scântei electrice
apoi asupra nasturelui de contact soneria nu va func­ puternice, un aparat care să prindă undulaţiunile elec­
ţiona fiind curentul întrerupt şi fiindcă pe de altă trice şi un aparat de telegrafie obicinuit. Aparatul
parte piliturile amintite nu alcătuesc o punte de tre­
cere pentru curent destul de închegată. Dacă provo­
căm însă în odae scântei dintr’o maşină electrică so­
neria îndată începe a funcţiona. în jurul acestor scân­
tei se nasc undulaţiuni electrice, acestea ating pilitu­
rile metalice dintre capetele firului conductor şi au
proprietatea de a le aranja contopindu-le pentru mo­
ment într’o massă. Curentul poate circulă şi cu mo­
dul acesta înregistrează la sonerie existenţa undelor
electrice născute în jurul scânteii.
Evident lucru, că undulaţiunile electrice sunt de
altă natură, decât undulaţiunile de lumină sau căldură,
ceea ce reiese din faptul, că aceste din urmă nu sunt
capabile a provocă în piliturile metalice schimbarea
amintită. Undulaţiunile de lumină străbat prin aer şi
sticlă, de apă însă se izbesc şi se reflectează. Nu pot
străbate nici prin fier şi nici prin alte metale, nu se
lasă însă împedecate de o scândură de lemn, de un
perete fie cât de gros din piatră, de o grămadă de
cărţi şi nici chiar de pământ. Trec aşadară prin uşi,
prin pereţi, printr’un oraş întreg şi străbat şi în inte­
riorul pământului până ce dau undeva peste apă sau
metale. Iar propagarea aceasta a undulaţiunilor elec­
trice se petrece cu o iuţeală mai mare decât a fulge­ Planul turnului de fer ce se va face peste Rin la
rului, căci calea şerpuitoare a fulgerului o putem încă Dtisseldorf. Turnul e proectat cu 100 metri mai
urmări cu ochii destul de bine, în vreme ce undula­ înalt, decât turnul Eiffel din Paris şi va fi aranjat
cu aparate pentru telegrafia fără fir, pentru cerce­
ţiunile electrice sunt atât de sprintene, încât chiar tări meteorologice şi pentru darea direcţiilor maşi-
dacă am avea facultatea a le zări, ele ar alunecă fără nelor de zburat.