Page 11 - 1913-19
P. 11
LORI DE-O ZI Dragoslav rămâne tot un povestitor puerile, şi un suflet greu de poezie.
fermecător, tot un scriitor, ale cărui In Alfred de Vigny, cel mai nobil
'W persoane îşi povestesc mai mult ac poet al Franţei, găsim, ajunse la
ţiunile, decât le săvârşesc. Şi poves apogeu, aceleaşi însuşiri.
Dări de seamă. tirea întotdeauna e mai dulce, mai Persoanele al căror gust literar
Ion Dragoslav: Volintirii. interesantă şi mai plină de poezie. nu oscilează nici sub suflarea josni
iitura: Librăriei S. Bornemisa, Orăştie. Comparând povestirile lui Dragoslav cei invidii şi nici sub aceia a ingus-
-
Preţul cor. l 80. cu schiţele pline de dialoage fără timelor de castă, recunosc desigur...
Ion Dragoslav îmi face impresia farmec, fără poezie a multor scriitori că, măsurând-o după începuturile ei,
iui moşneag- dela ţară, care-şi adu- de azi, aflăm hotărât o superioritate opera viitoare a lui Cerna ar fi fost
a jur-împrejur cârdul de nepoţi, ca în povestirile lui, cari se brodează una din cele mai magnifice ale lim-
i le povestească întâmplări din vre- cu o uşurinţă rară şi cu o sponta bei şi cugetărei româneşti. Acest
ule trecute. Graiul lui e totdeauna neitate fără păreche, aşa că nicio poet a fost singurul care să ne fi
omol, chibzuit şi curge uşor, aşa dată nu ne face impresia povestirilor dat, alăturea de Eminescu, impresia
am curge firul din fuiorul unei bu- scrise cu migăleală, cu corectură şi de neclintire care caracterisează lite
ici cărunte: fără întrerupere, fără cu trudă. raturile mature ale neamurilor din
forţare. Povesteşte toate celea pe Pentru publicul cetitor din Ar Apus. Versul lui Cerna e dezbărat
irg, cu amănunte bogate şi în cur deal povestirile lui Ion Dragoslav de scânteerea puţin serioasă a poe
ul povestirei ţese atâtea episoade, sunt poate cea mai nimerită lectură, ţilor prea facili, precum şi de împre-
âte-i vine la socoteală, dar nicio din care poţi învăţă limbă frumoasă caţiunile apocaliptice ale acelora cari
dată nu atât de multe, ca graiul lui şi poţi câştiga plăcere curată şi înăl inlocuesc forţa printr’o eftenă vehe
ă devină plictisitor. îl asculţi bucu- ţătoare. I. Brumă. menţă. El este simplu dar masiv, şi
* * * — lucru de căpetenie — spune în
os, ca şi cum ai ascultă pe un ţăran
5teţ, venit din lumea dela ţară, care Mama lui Cerna totdeauna ceva. Cine nu cunoaşte
duce cu el tot farmecul unei vieţi minunatele sonete, pe cari i le-au
îmi închipuesc, că nu e prea târ inspirat zilele sombre ale răscoalelor
>atriarhale şi pline de poezie.
ziu, ca să mai vorbim de Cerna. Au din 1907? Ele sunt, orice s’ar spune,
Din mersul nivelat al povestirilor
trecut doar aşa de puţine săptămâni bucăţile cele mai reuşite din întreaga
ui, te trezesc doar câteva fraze răz-
de când a murit, colo, în Germania, literatură la care au dat naştere a
eţe, ca reflexii personale, ale seni
în aceiaş împărăţie unde a răposat ceste răscoale. Vor trece mulţi ani,
orului, cari deşi tot simple, au totuş
şi Caragiale. Nu, nu e prea târziu mulţi zeci de ani şi ele încă vor fi
n ele o putere mare de-a revocă
ca să mai vorbim de el. In clipele cetite cu plăcere, în vremece nume
ntreg trecutul, cu toată poezia lui
de faţă, prietenii lui se pregătesc roasele volume de poezii cari se
:e s-a dus, şi a te face să simţi,
să-i adune operile postume şi să-i bucură azi de multă reclamă şi de
:ă ceea ce ai ascultat e un glas
ridice chipul în piatră, pe mormânt, multă glorie în frumosul nostru Bu
iintr-o lume veche, pe cari ai per-
în ţintirimul jalnic. Ideie pioasă. cureşti, vor zace de mult în neantul
dut-o de zeci de ani, în copilărie...
Subiectele cele mai multe din Dar îmi zic, că nici când nu va negru al uitării.
„Volintirii“ sunt astfel de scene, luate fi prea târziu pentru a-1 pomeni pe *
din vieaţa de copil a scriitorului, şi Cerna. în faţa mea stă volumul lui Am vorbit de versurile neferici
din vieaţa celor, cari l-au crescut. de poezii. Le citesc, le recitesc şi tului Cerna, şi altceva am voit să
Sub condeiul lui, ca şi sub al ma unele din ele îmi dau fiorul artei spun în acest articolaş. Am luat con
relui scriitor Creangă, învie toţi prie adevărate, al artei înalte, conside deiul în mână sub obsesiunea unei
tinii noştri din copilărie, băeţii aceia, rând acest cuvânt în sensul lui precis. viziuni de o adâncă melancolie. Tră
cu cari cutreeraserăm pe vremuri Găsesc printre versurile lui Cerna eşte în ţara românească o biată bă
livezile şi toate meleagurile, prietinii gânduri şi sentimente cum nu sun trână, pe care fiul ei a cântat-o în
noştri cei mai buni şi cei mai sinceri, tem obişnuiţi a întâlni la fiece pas. versuri duioase şi căreia străinătatea
pe cari nu-i putem uită niciodată. Câteva din poeziile lui trec în sbor i-a păstrat odorul pe veci. Mă gân
Sufletele duioase, sufletele în cari uşor peste producţiile multor poeţi desc la mama lui Panait Cerna, la
trecutul trăeşte plin de putere şi ai noştri. Şi numai făcând un salt această mamă care şi-a perdut uni
cărora copilăria întotdeauna li-e o până la operile lui EmiiTescu am cul copil, pe acest copil care-i dă-
amintire frumoasă, — vor găsi în putea găsi versuri compar bile lor. du-se atâtea bucurii în viaţă şi atâtea
povestirile lui Ion Dragoslav o alin Citesc mai ales splendida poemă speranţe în viitor. Voi toţi, cari aveţi
tare dulce, o insulă fermecată, în întitulată Plânsul lui Adam, şi gust o o mamă a cărei dragoste nepreţuită
care poţi petrece neturburat de ne emoţiune artistică rară şi preţioasă. aţi încercat-o de atâtea ori, închi-
voile prezentului câteva clipe, trăind Poezia aceasta e una din cel î mai puiţi-o-vă pe sărmana bătrână şe-
numai şi numai pentru trecut. minunate opere ale literaturei noas zând singură la lumina searbădă a
Şi atunci când subiectul poves tre. Ea ne denunţă un spirit acânc lămpii, cu ochii înroşiţi de un plâns
tirei nu e luat din lumea dela ţară, filozofic fără pedantism sau bălbăiri necurmat. Gândiţi-vă la spasmul de
