Page 17 - 1913-21-22

primească şi să reântoarcă atâtea nu se şterge cu totul nici în vâltoarea
^entru copii... visite, avea să ia parte la atâtea oraşelor mari şi îl vedem cum iasă

Când vezi o damă de oraş mare concerte şi baluri, încât alăptarea la suprafaţă, cu multe ocasii.
ii când te gândeşti la uşurinţa, cu noului născut, ar fi fost o piedică O astfel de ocazie minunată este
:are ea să strecoară prin viaţă, ţi se prea de tot mare în cursul obişnuit ziua copiilor, ce se serbează în fieşte-
>are că priveşti o păpuşe, obişnuită al unei femei de lumea mare. Mama care an în oraşele mai mari. Cu a-
;ă zâmbească şi să pronunţe anumite îşi vede copilul abea de douăori la cest prilej doamnele şi domnişoarele
îuvinte, dacă apeşi un resort al me­ zi: dimineaţa, când îl aduce doica din cea mai înaltă societate se pos­
canismului. şi seara, când cocoana se întoarce tează dealungul bulevardelor, la col­
Femeile oraşelor mari, sunt în- obosită dela petreceri şi se apleacă ţurile cele mai frecventate ale stră­
:r’adevăr, nişte păpuşe, îmbrăcate deasupra leagănului, ca să sărute, în zilor, ca să vândă flori, ilustrate şi
iupă cea din urmă modă şi singu- fugă, fruntea copilaşului adormit. alte nimicuri, şi să adune astfel în
ul lucru, ce le deosebeşte de pă- Copilul trece din braţele doicii în o singură zi, zeci şi zeci de mii
Duşele adevărate, sunt doar nervii acelea ale bonei şi mai pe urmă în pentru copii. De sigur nu e vorbă
ji capriciile lor. îngrijirea guvernantei, fără ca mama de ajutorarea copiilor bogaţi, nici a
Lumea din provinţă le priveşte să se fi bucurat de plăcerile fără acelora din clasa mijlocie, ci de su­
;u admiraţie şi în aceeaş vreme şi nume, ce le poate da mângăerile tele şi miile de orfani ce au remas
;u dispreţ. Admiră deoparte tenul unui copil, gânguirile lui şi încer­ pe stradă, sau de copiii săraci, de a
lor fin, manierele delicate, întreagă cările mititelului de a se ţinea drept căror creştere părinţii nu pot să se
înfăţişarea lor de femei-păpuşi, ce şi de a face cei dintâi paşi. îngrijească deajuns. Iată, că cu un
iu par a avea alt rost pe lume de­ Ea rămâne ca o străină pentru gest frumos şi elegant, damele elitei
cât acela al păpuşilor multiculore, copilul ei şi nici chiar moartea nă­ adună într’o singură zi zeci de mii
ce împodobesc vitrinele bulevardului. prasnică a odraslei nu o poate zgu­ de coroane, din cari se vor răspândi
Şi le desconsideră în aceeaş vreme, dui mai adânc. O dovadă celebra dan­ atâtea bunătăţi asupra acestor copii
căci lumea din provinţă înţelege prea satoare Isadora Duncan, care şi în ai nimănui.
bine, că păpuşile acestea atât de faţa nenorocirei de a-şi vedea deo­ Din banii aceştia, cari s’au adu­
frumoase la înfăţişare, nu ascund dată înecaţi amândoi copiii, în loc de nat cu o uşurinţă atât de uimitoare,
nimic în sufletul lor şi că nu au nici a fi repusă de durere, se gândea se va cumpără pâne şi lapte pentru
un rost în lumea asta. să-i ardă pe rug, aranjându-le o în­ băeţi cari rabdă foame; îmbrăcăminte
Viaţa femeilor de oraş mare este mormântare după obiceiul Grecilor pentru cei zdrenţoşi şi goi; se vor
o alergare continuă după plăceri; de demult. ajutoră spitalele şi azilurile în cari
viaţa familiară nu are pentru ele nici * se ocrotesc băeţi bolnavi, de cari
un rost, decât acela, de a se şti o- Cu toate acestea nu este ade­ acasă nu are cine să se îngrijească.
dată măritate, ca să încunjure ruşi­ vărat, că femeile din oraşe mari, ar Femeile nobile, cari au ostenit de
nea de a ajunge „fete bătrâne“. duce pretutindeni aceeaş viaţă, în dimineaţa până seara în această
Ele nu se înfioară nici de cel care nu străluce nici o scântee muncă, vor avea de sigur cea mai
mai sublim mister al vieţii conjugale: de dragoste, pentru copii. curată mângăere sufletească.
maternitatea. Abea a văzut lumina Sunt mame, care îşi îndeplinesc *
zilei copilul, el trece numai decât la cu sfinţenie datoria lor, chiar în cer­ Aşa e în oraşele mari, în oraşele
sânul doicei, pentru a fi hrănit cu curile cele mai înalte, gândindu-se streine...
laptele unei fiinţe streine, ca şi când cu groază să-şi lase copiii pe mâna Fără voe îmi vine să mă întreb,
laptele mamei nu ar fi fost îndes- străinilor. cine se îngrijeşte de copiii săraci şi
tulitor pentru el. Cucoana avea să Sentimentul sublim al maternităţii fără adăpost ai ţărănimei noastre?

301