Page 18 - 1913-21-22

Cui i-a venit în minte, să aranjeze tlanticului, Englezii au zis „hurri- un vârtej rapid de aer, făcut visil
o zi a copiilor şi pe seama micilor cane“, de unde noi am făcut uragan prin vapori microscopici de apă, pr
noştri săraci, cari vor fi tot aşa de sau orcan. In Europa, folosim vor­ cum sticla ochelarilor se face viî
mulţi şi tot aşa de lipsiţi ca şi aceia bele uragan şi ciclon aproape fără bilă când intri iarna din gerul c
ai altor neamuri?.. deosebire pentru a designa o furtună afară în odaia încălzită."
Leontina Ciur a. rotitoare. Totuş ciclonul este un ter­ Patria adevăratelor tornade es
* * *
min mai general, cu atât mai vârtos, America de Nord. Vârtejurile aces
Din vocabularul că şi tempestăţile noastre rotitoare se formează în regiunea norilor
sunt cicloni veniţi din regiunile în- se slobod pe pământ ca nişte pâlr
meteorologic tertropicale, abordând cutare ori cu­ uriaşe. Vârful dela suprafaţa solul
De multeori am fost ispitit să tare punct al Europei accidentele şi ajunge la diametru de câteva su
scriu un mic dicţionar al expresiu- suferind în cale mare slăbire şi lăr­ de metri şi se deplasează cu iuţea
nilor celor mai întrebuinţate în ştiin­ gire". de 140 km. pe oră. Nimic nu poa
ţele exacte. Nu un dicţionar de felul „Când e vorba de latitudinile noa­ rezista violenţei acestui curent.
celor existente, adecă în fruntea şi­ stre în loc de „ciclon" meteorolo- Probabil un astfel de tornad
rului cuvântul, urmat de semne şi giştii francezi întrebuinţează bucu­ ori mai multe tornade succesive, <
prescurtări, apoi explicaţia laconică, roşi : depresiune barometrică sau mai produs şi catastrofa din 23 Mart. 191
ci un dicţionar cu mici articole es- simplu depresiune. Englezii preferă în statele Nebransca şi Cansas.
plicative. In anul I. al „Cosinzenii" ciclonul şi denumirea din urmă ne Gavr. Todica.
am şi publicat un astfel de articol dă voe, foarte logic, să botezăm * * *
despre „Topire şi disolvare“. Altă­ anticiclon vârtejul de sens invers, Infinitul
dată voiu lămuri ce însemnează bu­ la care presiunea barometrică este
cate şi cereale, economie şi agricul­ mai pronunţată în centru decât la „Trăim, ne mişcăm şi suntem îi
tură, etc. etc. De data aceasta voiu periferie, încât massele de aer suflă trânsul" *. De toate părţile ne îi
ecsplicâ unele ecspresiuni din mete­ dela stânga spre dreapta observa­ cunjură şi ne paralizează mintea c
orologie. Iată un mic capitol după torului aşezat în centru" . (Vezi şi tăcerea lui nepâtrunsă! Un atom ii
celebrul meteorologist francez E. ale mele „Studii ştiinţifice“, an I. finit de mic în această sferă al Ci
Durând — Greville (Bulletin de la partea II. pag. 38). rei centru e pretutindeni şi marg
Societe Astronomique de France, „în lăuntrul ciclonilor se ivesc nile nicăiri. Omul simte cu inima li
1913 pag. 24—8). uneori vârtejuri subţiri, vârful cărora că tăcerea aceasta vorbeşte şi s
„Lumea începe a-şi da seama de se perde în nori. Aceste sunt trom­ încearcă să-i înţeleagă graiul.
progresul şi folosul acestei ştiinţe bele, cu diametru de 50—100 metri. Priveşte milioanele de stele ca
— zice meteorologistul meu. Avia­ Când trombele câştigă forţă mai împodobesc bolta nopţii şi prin scl
torii vin la Biuroul Central Meteoro­ mare şi diametru câteva sute de me­ pirile lor tainice răscolesc imaginaţi
logic, înainte de zburările lor, pen­ tri, se numesc tornade. Intre amân­ păstorilor aruncându-o în valuri d
tru a-şi luă informaţii dacă se pot două fenomenele nu este dar decât poezie! Dacă vei încercă să le ni
avântă fără primejdii în atmosferă. diferenţă de intensitate şi diametru, meri nu vei face altceva decât î
Şcoalele de agricultură se preocupă în timp ce între tornadul cel mai vei cercă puterea de pătrundere
de previsiunea agricolă. Accidentele mare şi ciclonul cel mai mic dife­ ochiului şi a minţii tale. Mai depart
meteorologice, pe mare şi pe uscat, renţa de diametru este enormă. imaginaţia singură îşi va luâ avân
devin prada raportorilor de ziare. Ceeace nu împedecă pe reporteri, va străbate bolta cerească dela u
Din nenorocire, cei mai mulţi con­ când vreo trombă a cauzat ceva pa­ orizont la altul, va călători şi v
timporani ai noştri manifestează mai gube în pădure răsturnând câţiva rătăci printre stele dornică de a ci
multă curiositate decât pricepere şi copaci, să declare că „pădurea fu noaşte şi de a cuprinde măreţi
îndeosebi ziariştii încâlcesc noţiunile asaltată de un ciclon formidabil". ansamblului de lumi cereşti şi, î
cele mai simple." Trebue să cetim pur şi simplu „de cele din urmă, va cădea ostenită !
„Toată lumea cunoaşte acele tem- o trombă". neputincioasă pe planeta noastră ne
pestăţi rotitoare, violenţa cărora pro­ „In schimb, cetim în ziare de putând găsi un punct de sprijin î
duce pierzarea multor corăbii mai multeori cuvântul trombă, unde nu rătăcitoarele ei zboruri. Mai depart
ales în regiunile intertropicale. Dela ar avea ce căută. „Peste comuna va vedea pământul pe care stă, mi«
Englezi, mari navigatori, am împru­ cutare... s’a descărcat o adevărată cându-se pe sfera cerească în juri
mutat numirea acestor fenomene în­ trombă de apă". Armonie imitativă! soarelui, tăcut, cu lumina lui plane
fricoşate. Terminul cel mai respân- „Trombă de apă" ce înfiorător! Pa- tară şi cu viaţa de pe dânsul şi ne
dit pentru numirea lor este ciclon. recă s’au vărsat cataractele ceriului putând răscoli măcar tainele lui, v
Tempestăţile de pe oceanul pacific peste biata comună. In realitate, strigă: „tăcerea spaţiilor cereşti m
păstrează mai mult numirea de tifon, a fost vreo ploae torenţială, ploae înspăimântă! ** Şi nu numai atât.
vorbă împrumutată dela chinezescul * diluviană, dacă vreţi. Trombă nici * Ap. Paul.
teifun. Sub atitudinele mici ale A­ decât. Tromba în sine nu e decât ** B. Pascal.