Page 19 - 1913-21-22
P. 19
Când vei căuta să urmezi maxima: Existenţii. De această realitate nu piile anticelor ornamente, frescuri şi
oaşte-te pe tine însuţi, vei ră- putem scăpă nicăiri. Astronomia ne figuri sculpturale. Originea lor se
îeâ iarăş neputincios în faţa în- duce la Infinit şi tot la Infinit ne perde în noaptea timpurilor preisto
rice. Asirienii, Babilonienii, Egizii,
jărilor ce tu singur ţi le vei pune: duce şi chimia cu atomele ei. Şi Fenicienii — toţi se ’mpodobeau cu
unde vin şi încotro mă duc? una şl alta ajung la concluzia că un cele mai frumoase broderii şi dan
nă nepătrunsă în toate părţile, alt principiu al formelor aparente tele. Dela popoarele orientale tre
ere mare. decât o forţă, o energie armonică cură la Greci şi apoi la Romani. E
„Stele tăcute deasupra noastră ce conduce tutui, nu este. Atrac- indiscutabil, că Italia a fost cea din
„Morminte tăcute de desubt. * ţiune universală, atracţiune molecu tâi care a cunoscut arta dantelăriei,
din Sicilia se estinse până ’n ora
Şi totuş această tăcere vorbeşte lară, greutate, gravitaţiune, una şi şele litorale şi în special în Veneţia
nii omeneşti prin miliardele de aceeaş forţă absolută şi nepătrunsă. unde atinse perfecţiunea, de aci tre
re cari plutesc şi se mişcă în „Stele tăcute deasupra noastră cu la Francezi, întrodusă de Ca-
ra ei după nişte legi minunate şi „Morminte tăcute de desubt. terina de Medicis, deveni modernă
ionice, urmând drumuri anumite Taină fără margeni. Această taină sub Enric al III. şi al IV. şi spriji
nită de ministrul Colbert, se numi
nate de o forţă nevăzută. vorbeşte inimii omeneşti şi noi săr sub domnia lui Ludwig XIV. regina
Astronomia are o materie vădit mane fiinţe mărgenite căutăm să-i îmbrăcămintei. Primită fu apoi în
nărginită. Şi cât de frumoasă e înţelegem graiul. Ce e acest Infinit Belgia, Spania, Austria şi mai puţin
:astă ştiinţă prin materia pe care în sine ? Nu ştiu şi nu voiu puteâ-o în Germania.
iercetează! A făcut progrese mari, şti. „Ignoramus et ignorabimus!" Dar In muzeul din Palermo putem
lunate. A stabilit legi după cari ştiu că în acest Infiuit e atâta bine, admira şi urmări mai bine ca ori
mişcă aceste lumi cereşti, acaste atâta iubire şi atâta putere, atâta unde evoluţiunea dantelei. Ilustrul
profesor Salinas împreună aci cele
ioane de sisteme planetare pe inteligenţă, atâta frumuseţe şi atâta mai preţioase documente privitoare
i le vedem sau nu le vedem cu adevăr, încât îmi plec genunchii la la istoria dantelăriei siciliene; lângă
iii liberi şi cu instrumentele. Le pământ şi-mi închin fruntea cu cel vestmintele sacre găsim broderiile şi
sifică, le numără, dar numărul lor mai mare respect. „O! Doamne!“ dantelele aplicate la lingeria şi co
stumele siciliene. Aurul şi argintul
incomensurabil. 140 milioane de G. B.
* * * mestecat în culori trădează originea
le vizibile cu ochii şi cu instru orientală care vorbeşte de splendoa
itele! 140 milioane de sori cu Dantelele rea vremurilor ce-1 făcură pe Butera
tnetele lor invizibile! Şi totuş nu şi femeea sicilană la Abd er Rahman să esclame: „Nu
acesta universul. Dincolo de a- se trăeşte cu adevărat decât în fe
— După B i n e t t i V e r t u a — ricita ţară a Siciliei“.
ste astre mai sunt altele şi altele...
;tronomia viitorului le va deseo Poeţii şi scriitorii antici şi mo
ri şi le va înregistra. Dar oare a- derni slăvesc femeea siciliană admi- Numărul proxim al revistei noastre
asta va cuprinde ea universul ? rându-i graţia, frumuseţea, calităţile va apăreă numai la 8 Iunie n. c.
şi opera mânilor ei: dantela.
i cât va progresă mai mult, cu
Produsul acesta graţios şi ele
it şi materia ei se va arătă mai gant fie el cât de simplu, relevează
sfârşită. Taină şi iar taină. Simţim vecinie ceva din sufletul celeia care Cărţi primite la Redacţie:
toţii că pretutindeni dăm peste îl crează. V. I. Adrian: Poporanismul literar al
taină nepătrunsă care, cu cât câu- Firele aceste subţiri spun secre „Vieţii româneşti". Preţul 1 cor.
n s’o înţelegem cu atât mai ne- tul unei vieţi ignorate, focul unei Victor Stanciu: Serbarea arborilor şi
trunsă se face. In adevăr: ce este fantasii nobile, ţinta atâtor aspira-
ţiuni. Privind o dantelă, gândul ne a paserilor. Preţul 30 bani.
enţa materiei şi a forţei? Care e duce spre întreg şirul de lucră
iginea mişcării, originea senzaţiunii toare din evul mediu şi până în zi O O O
nple, liberul arbitru ? Care e ori- lele noastre, toate devotate muncii Scrisori dela Redacţie
nea vieţii, originea cugetării şi a şi destinelor lor, fiecare dintre ele
ibajului ? Cum se explică finalita- ţesând o vieaţă de femee, fire îm MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
pletite de atâtea alte vieţi perdute,
a aparentă a naturii? Aceste sunt I. din S. Nu ne aducem aminte să fi
şi totuş atât de părtaşe la prospe- primit versuri dela dvoastră.
trebări la cari ştiinţa omenească rarea şi cultura vieţii noastre mo
V. A. R. „Spre soare" se pare forţată
a putut încă să răspundă. „Ingo- derne. Nu întrece nici o măestrie, şi ca stil şi ca idei, iar „Vis arab" deşi
mus et ignorabimus“.** ori cât de perfectă ar fi ea, pe a- are versuri singuratice frumoase, ca con
ceea a dantelei în darul ce-1 posede
Ceea ce numin Infinit, e ceea ce cepţie e prea simplă.
întru a purifica sufletul femeei, a-i
i vom putea cunoaşte niciodată, M. O. Din cele trimise nu putem alege
rafina gustul şi a o îndemnă la bine
am definit oare ? A-l defini în- şi frumos. nimic spre publicare.
amnă a-l cuprinde în nişte mar- Istoricul dantelei îl găsim în o-
ni. Nu-mi cereţi aceasta! II pot pera omului, căci e firm, că contem
îmi şi eu Nesfârşita Realitate a plând operile de artă, femeea simte
necesitatea de a imită frumosul în
* Th. Carlyle. umbra şi liniştea casei sale. Brode
** Dubois—Reymond. riile şi dantelele nu sunt decât co
