Page 4 - 1913-23
P. 4
FLORI DE-O ZI iaşi dulci fiori, pe cari mi i-o sădit câştigă informaţii telefonice dela ti
mişii săi în timpul acesta. Scopul
de-atâtea ori până acum.
fost ajuns şi „Newyork Herald"
Aştept pe Zaharie Bârsan şi cred,
adus ştirea mai înainte cu două or
Zaharie Bârsan că-1 aşteaptă fiecare suflet, care l-a ca toate celelalte gazete şi asta i
auzit vreodată rostind o vorbă numai, câştigat un număr considerabil (
vine din nou şi aduce cu sine iarăş pe scenă. II aşteptăm cu toţii, cum abonamente noui.
bogăţia aceea imenză a sufletului său aştepţi un suflet iubit şi cuvine-se Fireşte noi nu putem pretinc
de artist, care şi-a făcut din che ca să-l aşteptăm, căci vrednic este. foilor noastre astfel de jertfe enornr
mare un apostolat. Mi-ar plăcea să * * * pe lângă cei 5000 de abonaţi, şi ,
vorbesc frumos şi ademenitor despre ceştia restanţieri în mare parte, pi
tem însă pretinde ca să ne dea m
Zaharie Bârsan şi despre arta sa, dar Riportajul multe informaţii şi mai puţine pi
mâna nervoasă nu poate fixa tot sbu- în gazetele noastre. reri individuale asupra unor chest
ciumul sufletului. Şi sufletul meu, cum de puţin interes obştesc. Variaţia i
Marţi, mercuri şi joi în săptămâna tât de necesară sufletului nervos i
citesc o scrisoare alui Zaharie Bârsan, aceasta s-a ţinut în Piteşti un con
omului modern, e neapărată nevoii
e sbuciumat şi vesel totodată. Artis gres al gazetarilor corespondenţi şi ca să ia şi în gazetăria noastră prc
tul acesta al nostru vine iară, vine din prilejul acesta vrând nevrând ne porţii mai mari, cu risicul de-a r(
pentru a 9-a oară, ca să alerge din oprim şi noi un moment asupra ri- formă chiar redactarea obicinuită d
Braşov până la Oraviţa, pe căldura portajului la gazetele noastre. Fie până acum. Literatura frumoasă, car
aceasta obositoare şi leneşă, vine, care cetitor regulat de gazete ro de multe ori ocupă pagini întreg
mâneşti şi streine a observat poate nu are ce căuta în măsură aşa mar
ca pentru a 9-a oară să închege enorma deosebire de redactare în în ziare de zi şi de altfel de un cor
pentru câteva ceasuri laolaltă socie tre gazetele noastre şi cele streine, ţinut mic, şi ar fi bine să se reduc
tatea românească certată aproape în privinţa aceasta. La noi riportajul la un foileton, întrucât se poate d
prin toate oraşele noastre şi ca pen e foarte puţin cultivat şi cele mai actualitate, ori la o schiţă scurtă ^
tru a 9-a oară să ne amintească, că multe foi ale noastre ocolesc parcă interesantă.
avem şi noi o unitate culturală, o dinadins, ca să dea cetitorilor din In străinătate s’a eliminat din zia
rubrica aceasta atât de însemnată. rele mari şi poezia; aceasta precun
unitate de gândire şi mai presus de Foile noastre sunt adese ori supra şi literatura frumoasă artistică e lă
toate un ideal, o ţintă, un scop bine încărcate cu articole serioase mult- sată în sarcina revistelor. In felul a
determinat şi frumos. Sunt curios ce puţin bine scrise, dar le lipseşte a- cesta s’a dat avânt revistelor săptă
sentimente se trezesc în sufletul lui proape totdeauna riportajul propriu mânale în aşa măsură, că număru
foilor din străinătate, care leagă aşa abonaţilor acelora adese ori nu e ci
Zaharie Bârsan în zilele acelea, când de mult sufletul cetitorilor şi-l re-
trece pentru a 9-a oară printre cu crează. Caracterul acest informativ, nimic mai redus, ca cel al gazetelor
Ce avânt n’ar putea luâ şi la no
noscuţii şi prietinii săi răsleţiţi şi fără altă pretenţie decât acela, de revistele, dacă ar aveâ cel puţin f
când pentru a 9-a oară apare pe a fixa într’o formă capriţioasă şi tot mii de abonaţi, cât are un ziar U
bină, ca aceluiaş public să-i facă artă. deauna plină de căldură, un eveni noi ? In schimb acestea libere de-c
ment de caracter mult-puţin neobici sarcină, şi-ar putea vedea mai bine
Importanţa turneului său numai nuit, îl folosesc ziarele streine ca cel de alte ramuri neglijate până acum,
dânsul ar puteâ-o descrie, care a mai ademenitor mijloc de succes. O ca: mişcarea economică, vieaţa so
format cel dintâiu în Ardeal un pu ştire senzaţională, un eveniment po cială din diferite oraşe româneşti ş
blic pentru teatru şi care a văzut an vestit cu detailuri escitante formează mai ales de riportaj, pe care l’ai
într’o gazetă streină azi un punct de
de an cum prietinii săi încep să în putea aeuce în măsură mai bogată
mai mare importanţă, decât multe căutându-şi oameni pricepuţi şi cu
ţeleagă, încep să priceapă, că teatrul alte articole, cu subiect din vieaţa
acesta nu e aşa un prilej de distrac politică atât de plictisitoare de cele chemare prin toate oraşele româneşti.
Gândurile aceste îmi vin în minte
ţie numai, ci e ceva mai mult, e o mai multe ori. La streini riportajul acum, când corespondenţii ziarelor
manifestaţie de cea mai înaltă cul consumă la ziare sume enorme şi din România ţin congresul în Piteşti
ca să aducem un exemplu, amintesc
tură la fiecare neam. Eu l-am auzit numai faptul, că deunăzi un ziar in ca să se organizeze şi când şi cel
pe Zah. Bârsan în Carmen Saeculare, dintâi ziar al nostru din Ardeal a în
formativ unguresc a plătit pentru o
simbolizând în mod fascinător Dună singură telegramă, ce i-a trimis-o ri- ceput săs e ocupe şi el cu gândul a-
rea bătrână, care a văzut gloria nea porterul său din Scutari, cinci mii cesta. Că va izbuti, ori nu, asta nu
mului românesc dela plămădirea lui; de coroane. se poate proroci. Atâta însă remar
căm, că de când a adus hotărârea
văzutu-l-am apoi în „J e r t f a“, să Vestitul ziar american Newyork aceasta, — nu s’a văzut încă nici o
Herald, care apare la aceeaş oră cu
dind în sufletul fiecărui ascultător schimbare în felul lui de redactare.
acelaş material în Newyork şi în Pa
grămezi de fiori şi l-am auzit în co * * *
ris, având instalaţie telegrafică pro
medii şi declamaţii şi mi-a apărut prie între redacţiile din cele două Congresul editorilor
veşnic acelaş: un artist, care înalţă, oraşe de pe două continente deo
însufleţeşte, cultivă. Poate tocmai sebite, cu ocazia unui mare eveni în ăstan s’a ţinut în Budapesta şi
ment într’un oraş american, ca să din prilejul acesta capitala Ungariei
pentrucă mi s’a dat prilej s’aud pe poată aduce singură ştirea mai îna
Bârsan de-atâtea ori, doresc atât de a fost cercetată de vreo 300 de edi
inte, ca toate celelalte gazete, a în tori veniţi de prin ţările streine. Mo
mult, ca să vie iară, ca să vie din chiriat toată instalaţia telefonică, ca mentul de remarcat în acest congres
nou şi să-mi sădească în inimă ace nici un alt ziar să nu mai poată e acela, că s’a dat cu această ocazie