Page 5 - 1913-23
P. 5
presie de revoltă faţă de literatura cantite foarte mică ea agită mistui scoată sunete bizare. Deodată a în
rnografică, care a ’nceput o muncă rea, dar în cantităţi mai mari, pro ceput apoi să desemneze toate fi
distrugere împotriva adevăratei li- duce în fantazia omului nişte jocuri gurile acestea pe hârtie şi când s’a
■aturi pe toată linia. Ravajiile cele
ii cumplite le face în suflete tineri- ciudate şi foarte interesante. Un că trezit din starea aceasta sufletească
•, cari cetesc cu duiumul o astfel lător indian — Harrison, dupăce a ciudată a găsit scris sub un desemn
carte, producând în sufletul lor luat o doză de haşiş a avut impresia următoarele cuvinte: „Animalul vii
ntimente bolnave şi trezindu-le prea că s’a transformat într’un locomotiv torului". Desemnul acesta reprezenta
timpuriu instinctele animalice. Li- şi a început să umble două ore dea- un locomotiv viu cu gât de lebedă,
ratura aceasta e otrăvitoare şi celui
re se obicinueşte cu ea, i se face rândul în sus şi ’n jos prin odaie cu două picioare uriaşe de bibol,
patimă, întocmai ca beutorului ra având impresia, că e locomotiv şi din roţi şi din sticlă, provăzute cu
ia ori cartoforlior jocul de cărţi, dând cu mânile în sus şi ’n jos, în aripi.
potriva acestei primejdii se poate dreapta şi în stânga, ca şi când a- Şi încă o mulţime de astfel de
jtâ numai prigonind o astfel de celea ar fi roţi. scene aflăm în însemnările călătorilor
eratură pe toată linia şi editând Taylor, un alt călător, folosindu-se europeni cari cutreerând prin India
intru tineri cărţi serioase în spirit
Dral şi educativ. de haşiş a avut nişte senzaţii şi mai au consumat din curiozitate o can
ciudate. Avea impresia, că voieşte titate oarecare de haşiş. Mulţi dintre
Din toate ţările aproape au luat
irte la acest congres editori şi fie să urce o piramidă înaltă, ce sta europeni se dedeau cu haşişul aşa
re a căutat să-şi ia informaţii, cău- înaintea lui. îndată ce i se născu de mult, încât îi cad robi cu desă
nd ce cărţi ar putea importă în dorinţa aceasta se şi pomeni în vâr vârşire. Aceştia apoi sunt vecinie
ra aceasta. Din întâmplare cum am ful ei, dar ajuns odată acolo cum ameţiţi, sistemul nervos li se zdrun
scut în zilele acelea prin Budapesta, priviâ în jos, i se părea, că întreagă cină repede şi în câţiva ani se pră
-am interesat dacă editorii români
i luat parte la congresul acesta, piramida e de tutun. După asta i se pădesc apoi, dupăce mai înainte îşi
i s’a răspuns, că nu, şi m-am gân- părea că în mijlocul unui deşert că perd cu desăvârşire capacitatea de
t atunci, că ce înapoiaţi suntem lătoreşte în o barcă de diamante, muncă şi se prostesc.
)i în privinţa editurei încă. La noi împodobită cu mărgeane scumpe. In- Tocmai fiindcă haşişul are un efect
eratura şi pentru asta nu poate luâ curând i se păru apoi, că a ajuns în atât de zdrobitor asupra sistemului
rântul din alte ţări, că nu avem un
stitut de editură, care să înţeleagă, tr’o ţară, în care apa eră necunoscută, nervos, în statele din Europa con
î terenul acesta al comerciului cu dar în care cu toate acestea eră totul sumarea lui e interzisă sub pedeapsă
irţi, al librăriei, e unul dintre cei verde şi o vegetaţie din cele mai grea. In oraşe mari cu toate pedep
ai importanţi factori ai promovării bogate. sele însă el totuş pătrunde şi nu a-
ilturale la un neam. Cartea româ- Impresiile în veniau, apoi, din ce rare cetim că poliţia a descoperit ba
sască e încă scumpă şi din pricina
:easta literatura noastră până atunci în ce mai bizare. I se părea că în- ici, ba colea localuri în cari s’a con
a poate luâ avânt, până când nu suş trupul lui trece prin o mulţime sumat în taină haşiş, şi opiu.
; va da publicului românesc posi- de metamorfoze, gâtul i se părea
ilitatea să cetească eftin. înţeleg uscat, ca şi când ar fi din bronz,
ib eftinătate mijlocul de-a-şi pro- iar limba-i părea o bucate de fer c u p r i n s u l :
iirâ pe lângă mici sarcini lunare în-
eagă literatura românească. ruginit. Sângele i se îngrămădise în Horia Petra-Petrescu: Panait Cerna,
ochi şi în urechi, că nici nu mai au-
Pentru aceasta însă va fi nevoie, disertaţie.
a să se aducă niţică jertfă şi din ziâ şi nici nu mai vedea nimic. Inima Nichifor Crainic: Madrigal, poezie.
artea celora, cari se cheamă frun- părea că-i plesneşte, dar rupându-şi
aşi ai neamului. jiletca, îi păru deodată că are două f Elena Dinulescu: La gară..., poez.
* * * inimi şi una-i băteâ de-o mie de ori Oreste: Fantezii de iarnă, schiţă.
pe minută, iar cealaltă abia se mişcă. H. Dăscălescu: Cunosc un popă...,
iaşişul. Obosit a căzut pe podele şi a dor poezie.
în timpul din urmă cetim adese- mit apoi treizeci de ore neîntrerupt. I. Bura: Cântece, poezie.
ri despre un fel de otravă ameţi- Vedenii cu totului de alt soiu Lăzdr-Ciura: Floarea Betuliei, roman.
Dare, care luată în cantităţi mici avuse călătorul Gantier, căruia după Vasile Conta: Cugetări postume.
gită întreg sistemul nervos şi su- consumarea unei cantităţi de haşiş,
escită într’un grad aşa de mare fan- i se părea, că aleargă pe dinaintea FLORI DE-O ZI:
azia, că omul cade într’o toropeală, lui capre, cocostârci, zine, vampiri Zaharie Bârsan.
itându-şi fiinţa proprie şi căzând şi încă un cârd întreg de fiinţe ciu Riportajul în gazetele noastre.
iradă unor viziuni foarte ciudate. date. Vedea coarne, care se sfârşiau
Congresul editorilor.
)trava aceasta, pe care medicii o în ramuri bogate, braţe omeneşti cu
olosesc în anumite cazuri, e haşişul, degete de gâscă, fiinţe ale căror pi Haşişul.
►e care lumea o impoartă prin con- cioare se încolăceau în jurul scau ILUSTRAŢII
rabandă din India unde se pregă- nului, iar ochii li eşiau la un metru
eşte din sămânţa unei cânepi care din orbite. In urmă i se păreâ că el
>e la noi nu se produce. Luată în însuş e un papagal şi a ’nceput să
