Page 15 - 1913-24
P. 15
_ORI DE-O ZI ziunea inconştientă a popoarelor cari să rămâie paralizată pe un moment.
asistă ca spectatori la luptele dintre Un suflet din cele mai murdare,
colonelul acesta a vândut unei pu
două sau mai multe neamuri. Ori
i încheiat pacea... cât de departe am fi de teatrul răz teri streine cu gânduri duşmane,
toate mişcările armatei austro-un
5’a încheiat pacea în Balcani. boiului, el are darul de-a ne escitâ. gare, toate tainele ei, uitând, că
;ii au ieşit înfrânţi din luptă, iar O nervositate ciudată ne cuprinde, vinde vieţi a zeci şi sute de mii de
oarele balcanice istovite, prăpă- un dor de luptă obscur dar pătimaş. soldaţi şi zdruncină existenţa tot a-
. In ţara învinsului, ca şi în ţările Ciocnirile dintre oameni sunt tot tâtor copii, cari ar fi putut rămânea
orfani după părinţii lor chemaţi la
r învingători se scurge mulţimea deauna pătimaşe. Ele aduc la supra oaste. Pentru ban, colonelul acesta
ită. Marea majoritate este a vă- faţă, de sub stratul fragil al ideilor a fost în stare să se facă celebru
îlor şi a orfanilor. Câmpiile ne- adoptate, instinctul strămoşesc al de cea mai mare mârşăvie ome
ate, uzinele închise aşteaptă bra- distrugerei, aşa cum îl simte indi nească şi de cel mai mare păcat
posibil, de păcatul trădării. Dacă
omeneşti. Ele vor lipsi încă vidul luat în parte la o luptă între în atmosfera încordată din primă
ă vreme de aci încolo. Pacea doi semeni ai săi. Sforţările adver vară, s’ar fi declarat războiu între
încheiat în Balcani. sarilor ne fac să ne încordăm muş Rusia şi Austro-Ungaria, oastea mo-
La s’a încheiat în o parte şi a- chii, să strângem pumnii fără de voe, narchiei ar fi fost zdrobită cu de
inţă să fie tulburată în altă parte. şi cu greu ne stăpânim atunci por săvârşire — cum se spune — şi asta
! aliaţii creştini a izbucnit riva- nirea de a ne avântă şi noi în mij numai pentrucă s’a aflat un Redl
mizerabil, care să vândă duşmanului
îa. Erâ şi de prevăzut. Când e locul aventurei. toate îndrumările date armatelor din
Şi îmi zic, la vestea că în Balcani
a de sânge şi de distrugere, Galiţia şi întreg aranjamentul a-
s’a încheiat pacea, că un alt război,
enii se înţeleg mai uşor între cestora...
că alte războaie nu vor întârzia de Când s’a descoperit trădarea a-
ii decât la împărţeală. Duhul
a izbucni în lume. Unde? Când? ceasta atât de condamnabilă, trădă
ii e unanim, dar spiritul proprie-
Nu ştiu, dar ele vor avea loc. Pe torul şi-a tras un glonţ, scăpând
e cârcotaş. Aşa a fost în toate astfel de judecata lumească. Lumea
pământul nostru bătrân, fecund şi
urile şi tot aşa va fi şi după însă a rămas şi pe mai departe
răbdător a căzut doar de când îl
Omul e om şi războiul e ele- plină de nedumerire, iar presa a
stăpânesc oamenii, atâta sânge ! Un cerut o revizuire a ofiţerilor din
:ul său indispensabil.
sânge nou îl va stropi în decursul statul major, o selecţionare mai ri
’acea s’a încheiat în Balcani,
anilor şi a veacurilor. Şi vor fi lupte guroasă a lor, ca să nu se mai poată
aduc aminte când a început întâmpla în viitor trădări de felul a-
noi, se va încheia pacea, omenirea
oiul, pe la începutul lui Octom- cesteia. Din prilejul acesta s’a arătat
îşi va face iar iluzii, că războiul a
Neamurile coalizate luaseră în totodată, că ce slab e întocmită mo-
încetat, şi alte războaie vor distruge
île crucei armele împotriva ve- narchia austro-ungară pentru spionaj
aceste iluzii. Ne frământăm şi ne şi că rolul ei în privinţa aceasta se
)r lor musulmani. Armatele lor
vom frământa veşnic cu balastul reduce numai la apărarea propriu
iu de dorinţa de a se măsură zisă împotriva spionilor streini. Rusia
păcatului strămoşesc aninat de gru
nchinătorii Profetului. Sunt a- de pildă cheltuie anual sute de mi
mazi... C.
pe o miie de ani decând au □ □ □ lioane cu cancelaria de spionaj, care
it înspre răsăritul îndepărtat, Colonelul Redl... are agenţi în toate statele şi pe
Irele cete de cruciaţi. Ce deo- cari îi plăteşte cu zeci şi sute de
mii pentru tainele militare ce i le
e găsim noi între trupele din De patrusprezece ani de zile a pot comunica. Politica aceasta e de
trădat sistematic tainele militare ale
ini şi paladinii lui Godefroy de cea mai mare însemnătate posibilă,
armatei austro-ungare, căreia îi a-
Hon sau aceia ai lui Ricard parţineâ, şi niciodată n-a fost trasă pentrucă Rusia, cu oricare stat s’ar
i-de-leu ? Doar. armele, limba, la îndoială corectitatea şi cinstea lui încurca în războiu, are cele mai mari
imul şi pretextele erau schim- de soldat. E de neînchipuit, cum şanze de izbândă, fiindu-i prin spio
Acestea sunt însă elemente omului acestuia îi reuşise să vândă naj înainte cunoscute mişcările şi nu
pe bani scumpi cele mai bine păzite mărul armatei streine ce s’ar trimite
•ficiale. Pornirea sufletească e împotriva ei...
secrete, dacă te gândeşti cu câtă
îşi. Sute şi mii au fost în istorie Şi e dureros, că aproape în toate
precauţiune, cu câtă teamă se gri-
xtele ciocnirilor între oameni; jesc teancurile acelea de hârtii pe armatele se află ofiţeri de tagma
’au fost şi nu sunt în realitate cari stă scris doar un singur cuvânt: lui Redl, cari pentrucă să poată
: deghizările nenumărate ale secrete. Numai cei mai eminenţi ofi cheltui sume enorme în plăceri păcă
ţeri, cei mai buni între cei buni, pot toase cu femei uşuratice, sunt în stare
ctului neclintit, veşnic, imperios să vândă soartea ţării. E un nenoroc
răsfoi din când în când aceste manu
scur care-i mâna pe oameni a pe semne, care urmăreşte întreagă
scrise, în credinţa cărora cătră patrie
iterminâ între dânşii, după le- şi dinastie nime nu cutează măcar viaţa de pe rotogolul acesta. S. B.
nisterioasă care ne guvernează, să se ’ndoiască. Unul din aceştia unu
preună cu noi fiarele din codru, părea colonelul Redl, unul din cei Imigrările americane
mai buni între buni şi acum când
>bii din picătura de apă şi plan
s’a dovedit, că a fost cel mai mare Ştim cu toţii cu ce înverşunare
ari scânteiază în valurile de eter.
trădător, dintre câţi cunoşte istoria a început guvernul Statelor-Unite
ea mai bună dovadă că răz- militară a monarhiei austro-ungare, să oprească imigrările în Uniune.
este firesc, îl găsim în ten- e firesc, ca toată lumea interesată Problema aceasta Americanii nu au
