Page 16 - 1913-24

pus-o numai faţă de Japonezi, dar Dela 1899 până la 1910, rasele cari Scrisori dela Redacţie
şi faţă de Europeni. Etichetele de au furnizat un mai mare număr de
„undesirable" cu cari resping ei în imigranţi au fost Ovreii şi Slavii. MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
fiecare zi şi fără motive serioase pe Popoarele dela nordul şi răsăritul Endimian. Poezia dtră nu se poate
acei cari debarcă în ţara lor, se în­ Europei sunt toate asimilabile. F. M. blicâ.
mulţesc în mod neliniştitor. Chesti­ Gg. G. F. „Cultul trecutului" nu po;
unea aceasta ne priveşte foarte de □ □ □ timbrul revistei noastre şi de-aceea
putem folosi.
aproape pe noi, Românii transilvă­ Gh. Voina: Păcate. D. N. „ Visul unui dorobanţ“ ca luci
neni. Şi credem interesat să men­ stilistică începătoare are cele mai b
ţionăm un studiu frumos publicat în Nu ’nţelegeam, pe lângă toată calităţi, compoziţia însă e în măsură ir
această privinţă în North American truda, că de ce dl Gh. Voina şi-o influinţată de Satira 111-a a lui Emine:
Reuviesd sub semnătura reverendu­ fi botezat volumul de versuri: Pă­ încercaţi-vă puterile în concepţii origii
şi avem toată credinţa, că ne veţi pi
lui Perey Stickney Grant. da lucrări pe deplin reuşite, pe cari
cate. Şi-am îjiceput să-l citesc cu
Părerea acestui autor este, că multă indulginţă, cu multă bunăvo­ vom publică cu plăcere. Epigramele le
predat la destinaţie.
America a devenit, nu leagănul unei I. M. 312. Răspundem pe scurt aci
rase noi după cum se pretinde, ci inţă, ca doară-doară voiu descoperi întrebările dtră, comunicându-vă, că p
mormântul unei rase vechi. Amal­ în întreg volumul ceva, un semn zia trimisă e nesucceasă, ca formă ma
gamarea socială îi pare „problema macăr, care să justifice numirea a- Ies. Versurile ca limbă sunt aproape ]
eroică" a vremurilor noastre. Gu­ ceasta sigestivă. zaice şi ca să puteţi scrie o poezie pe
cabilă, va trebui, ca înainte de toate
vernul Statelor-Unite nu trebue să-şi ...Păcate, hm, mi-am zis — când ştiţi versifică fără greşală.
închidă graniţele faţă de streini, căci am luat volumul în mână — acesta Ionel din S. Am cetit cu luare am
are nevoe de ei pentru a pune în versurile trimise, dar n-am aflat nici
valoare bogăţiile ţărei. Este de-ase- trebue să fie ceva atrăgător, fru­ publicabilă. Vre-o foaie poporală p<
menea nedrept ca el să admită nu­ mos, captivant, ca însuş păcatul. Sen­ v-ar puteâ face hatârul să le publice
noi însă nu se poate.
mai imigranţi de o anumite naţiona­ timentele ce le-am putut descoperi Mioriţa C. Dela dumneavoastră am
litate. Ceea ce i-ar fi admis să res­ în versurile dlui Gh. Voina însă nu blicat versuri mai bune, pe acestea
pingă sunt numai bolnavii şi anal­ urmare nu le putem publică.
fabeţii. Dar e trist şi mâhnitor, când purtau nici o pecete macar a păca­ E. T. D. Regretăm mult, că nu vă
el refuză ospitalitatea acelora, cari tului, aşa cum îl înţelegem noi mu­ tem împlini dorinţa.
V.-Albeşti. Vă rugăm, să binevoi
vin dintr’o ţară unde libertatea nu ritorii de rând. Şi când am rămas ne trimite numai versuri, pe cari n
există, şi cari sunt în foarte multe în felul acesta despoiat de iluziile publicaţi şi în altă parte, căci altfel r
cazuri nişte exilaţi. pe cari le anticipasem volumului Pă­ zăm publicarea lor.
Desigur, că le vine foarte greu cate, — am început să frunzăresc di­
Americanilor să asimileze mulţimile stras filele pentru a doua-oară, de
pestriţe de astăzi, aşa de streine c u p r i n s u l :
imigranţilor anglo-celţi de odinioară. data aceasta nu mai mult ca un ci­ Eugen Vancu: Dela New-York
Cu toate acestea, ea este necesară titor indulgent, ci ca omul care vrea Niagara, impresii.
şi posibilă. Asimilarea să se facă să-şi tălmăcească o numire ciudată,
prin căsătorii micste, .printr’o edu- absolut nejustificată. Şi cum petre­ H. Dăscălescu: Cântec, poezie.
caţiune şcolară dată în comun, prin ceam cu ochii versurile schilave ale I. Chiru-Nanov: Cărare nouă, pr<
exerciţiul drepturilor politice. Ceeace M. Săulescu: • Fragment din po<
dovedeşte că asimilarea aceasta se dlui Gh. Voina simţiam, că începe „Capitala", poezie.
produce de pe acum, este faptul că să mi se facă lumină în minte. Când Adr. Corbul: Viaţa la Paris, pr<
în regiunile unde o rasă anumită am frunzăzit întreg volumul, trecând I. N. Părvulescu: Cântec, poezii
predomină prin numărul şi calităţile cu ochii peste versuri de felul a- Lâzăr-Ciura: Floarea Betuliei, ron
ei, nu se poate constată totuş nici cestora:
o supremaţie socială. Savanţii cred, FLORI DE-O ZI:
pe de altă parte, că încrucişările „Intr’un album... C.: S’a încheiat pacea...
crează individualităţi superioare a- „Trei pagini albe, S. B.: Colonelul Redl.
„Trei rânduri scrise ’n fugă,
celora ale autorilor lor. Profesorul „Trei rânduri parfumate, F. M.: Imigrările americane.
Franz Boas spune, că el nu se teme „Trei lacrimi, R. M.: Gh. Voina: „Păcate".
de efectul amestecărei raselor din „Trei imagini, SCRISORI DELA REDACŢIE
America. Mulţi oameni mari au fost „Trei fire de cosite
nişte corcituri: Alexandru Dumas „Cu-o panglică ’nodate... ILUSTRAŢII
(alb şi negru), Alexandru Hamilton „Ca note discordante: □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ !
(francez şi englez), Lafcadis Hearn „Ei doi □
(grec şi irlandez), Du Maurier, Saint- „Şi un trifoi □ 0 guvernantă
„Trifoi cu patru foi..." —
Gaudens, Dante, Gabriel Rossetti
aveau strămoşi de origini diverse, când am cetit — cum spun — cu □ care vorbeşte perfect ro-
iar în Robert Browning a curs sân­ duiumul versuri de velul acestora, □ mâneşte şi nemţeşte află
gele a patru rase. □ aplicare pe lunile Iulie şi
mi s’a făcut lumină în minte şi-am
Imigranţii şi descendenţii diferi­ înţeles că versurile dlui Gh. Voina, □ August, pe lângă condiţii
telor rase cari trăesc în Statele- □ —- favorabile.
Unite, urmează reverendul Grant, sunt nu Păcate, ci Crime... literare.
sfârşesc curând prin a se îmbiba R. M. □ D Adresa o dă admin. „Cosinzenii".
de ideile democratice americane. □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □

EDITURA: „LIBRĂRIEI NAŢIONALE" S. BORNEMISA „TIPOGRAFIA NOUĂ" I. MOŢA, ORA!
Preţul unui ecsemplar 24 bani.
336 — Pentru străinătate 40 bani. —