Page 5 - 1913-24
P. 5

Americanii  dau  cu  predilecţie  numiri  clasice  ora-
  dor  lor.  Aşa  trecem  prin  Roma,  orăşel  cu  15.000  lo-
  uitori,  dar  foarte  industrial;  apoi  Siracuza,  situat  la
  larginea  lacului  Onondaga.  Are  izvoare  de  apă  sărată
  )arte  condensată,  aşa  încât  se  foloseşte  pentru  pro-
  ucţiunea  en  gros  de  sare.  Aproape  de  oraşul  acesta,
  ingă  Rochester,  se  zice  că  ar  fi  găsit  profetul  Mormo-
  ilor, Smith, tablele de metal ale biblici sale.
     Târziu,  după  amiazi,  ajungem  la  oraşul  Buffalo,
  1  doilea  după  mărime,  în  statul  New-York,  situat  pe
  îalul  lacului  Erie,  lângă  eşirea  râului  Niagara  din  Iac,
  i 32 km. dela cascade.
     Oraşul îşi are numirea dela cârdurile de bivoli
  ălbatici cari înainte cu un veac păşteau pe aici. Acuma
  i locul acela pustiu se ridică un oraş cu 400 mii lo-
  uitori ce învederează desvoltarea repentină a Americei.
  )raşul se distinge prin industria de petrol. Lacul Erie
  dă o importanţă deosebită, stând prin el în legătură
  îijlocită cu marea. Dintre locuitori c’am Vs sunt de
  rigine germană, după-cum în genere elementul german
  foarte răspândit atât în New-York, cât şi alte oraşe
  [in nord.
            Lacul Erie, al doilea socotind dela ost spre vest,
           unul din aşa numitele „lacuri mari", cari despart
       itatele-Unite de Canada. Ocupă o suprafaţă ca jumă-
        ate din Ardeal. Navigaţiunea pe el e foarte vie, însă
       lin cauza climei aspre e întreruptă de ghiaţă in lunile

                                                        C  a t a r a c t u l   N  i a g a r a   î n g h e ţ a t .  E o splendoare să vezi în
                                                           timp de iarnă grea uriaşul cataract prins în sloi de ghiaţă
                                                                    lucitori şi lungi de câţiva metri.

                                                         Decembre—April. în Buffalo a fost omorât preşedintele
                                                         Mac Kinley cu ocazia expoziţiei panamericane în 1901.
                                                           în  gară  trebue  să  coborîm  din  express  şi  să-l
                                                      schimbăm  cu  un  vicinal  cu  vagoane  simple  şi  murdare.
                                                      Drumul  de  fier  merge  acum  pe  malul  drept  al  râului
                                                      Niagara  trecând  pe  lângă  staţiuni  mici  cu  nume  exo­
                                                      tice şi ajungem pe ’nserate la orăşelul Niagara-Falls.
                                                           Vuetul  apelor  se  aude  de  departe  şi  deasupra
                                                      cascadelor  fumegă  nori  albi  de  apă.  Eram  foarte  cu­
                                                      rioşi  să  vedem  însfârşit  acest  fenomen  unic  în  felul  lui,
                                                      şi  dupăce  găsirăm  odăi  convenabile  în  hotelul  cel  mai
                                                      apropiat,  ne  grăbirăm  în  „Prospect  park“  la  malul
                                                      apelor.
                                                           „Niagara"  pe  care  Englezii  o  pronunţă  „naie-
                                                      ghere"  înseamnă  în  limba  înflorită  a  Indianilor  „tunetul
                                                      apelor",  şi  într’adevăr,  sunetul  ce-1  produce  apa,  care
                                                      cade  dela  o  înălţime  de  45  metri,  se  aseamănă  tunete­
                                                      lor  unei  furtuni  de  vară.  In  intervale  scurte  urmează
                                                      un  bubuit  după  altul  şi  din  adâncime  apa  sfărâmată
                                                      în  miliarde  de  stropi,  sare  în  sus,  se  condensează  în
                                                      nori  ce  plutesc  totdeauna  peste  cataracte  şi  răspândesc
                                                      o  veşnică  ploaie  măruntă.  In  urma  umezelei  şi  vegetaţia
                                                      din împrejurime e foarte bogată.
                                                           Mă  apropiu  de  bariera  de  fier  ce  îngrădeşte  mar­
                                                      ginea  abisului.  Vorbele  nu  se  mai  aud  de  bubuiturile
    Un indian răpit de valuri, în clipa, când ajunge la gura cata-   neîntrerupte.  In  adâncime  apa  clocoteşte  în  valuri  de
                   ractului Niagara.                  spume  şi  se  ridică  par’că  împinsă  de  desupt  de  puteri
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10