Page 6 - 1913-24
P. 6

nevăzute.  Te  apucă  ameţeala  şi  involuntar  te  dai  mai   continuă  massă  compactă  de  coloare  verzue.  Braţul
            înapoi  simţind  ca  şi  cum  bariera  s-ar  mişcă  şi  de  teamă   acesta  al  Niagarei  e  şi  mai  adânc:  o  naie  de  războiu
            ca  să  nu  te  prăbuşeşti  în  vâltoare.  Te  apucă  groaza  şi   scoasă  din  serviciu  a  fost  aici  dată  la  vale  fără  să
            un  aspect  adânc  te  pătrunde  în  faţa  puterii  măreţe  a   atingă  fundul  apei.  Nouăzeci  de  percente  din  apa  flu­
            naturii.  O  sută  de  metri  mai  jos  de  cascadă  apa  curge   viului  cade  peste  cataractul  acesta.  Vuetul  şi  norii  de
            iarăş  lină,  în  valuri  verzui,  pe  sub  un  pod  de  oţel  ce   apă  ce  şe  ridică  din  adâncime  se  pot  observă  dintr’o
            leagă malul american cu cel canadian într’un singur arc...  depărtare  de  mai  mulţi  chilometri.  După  legenda  indi­
                 Inserează  şi  ne  întoarcem  la  hotel.  In  urma  unei   ană  cataractele  înghit  două  victime  pe  an,  de  fapt  însă
            ploiceli  temperatura  a  scăzut  niţel  şi  ne  prinde  bine  un   numărul  victimelor,  fie  prin  nenorociri,  fie  prin  sinuci­
            vin  vechiu  şi  ceaiul  servit  de  negri.  In  New-York  ser­  deri, e cu mult mai mare.
            viciul  de  chelneri  nu  e  provăzut  de  „coloured  people"   Puterea  fascinătoare  a  naturii  şi  firea  hazardoasă
             —  oameni  coloraţi  —  pe  când  aici  se  vede  că  au  teren   a  multor  oameni  contribue  mult  la  aceasta.  Astfel
            esclusiv  ei.  Rânjesc  foarte  prietineşte  dar  ţi-e  teamă   echilibristul  Blondin  a  trecut  peste  cataracte  pe  o  funie
            vecinie  că  degetele  lor  lasă  urme  pe  farfuriile  şi  linge-   întinsă,  alţii  au  încercat  să-l  treacă  în  buţi  căptuşite.
            ria albă.                                             Unii  dintre  aceştia  s’au  prăpădit  frângându-se  butea  de
                 Dimineaţa  ceealaltă  se  prezintă  cu  o  zare  înorată.   stânci,  alţii  au  trecut  norocoşi,  dar  şi-au  perdut  mintea
            începe  să  ploaie.  Şedem  în  antreul  hotelului,  cumpărăm   de  spaimele  îndurate.  S’a  găsit  un  căpitan  de  marină,
            din  bazar  vederi  şi  amintiri,  fumăm,  scriem  ilustrate  şi   englezul  Webb,  care  a  încercat  să  treacă  cataractele
            aşteptăm  vreme  mai  bună.  Intr’asta  cerul  se  înseninează   în not, însă acolo şi-a perdut vieaţa.
            şi  un  cociş  se  oferă  să  ne  ducă,  zicând  că  ni-a  mai   Peste  podul  construit  într’un  arc,  trecem  pe  par­
            găsit  un  companion  cu  care  să  împărţim  cheltuelile.   tea  canadiană.  Nime  nu  ne  întreabă  de  paşaport.  Aici
            De  altfel  ne  face  preţ  redus  şi-mi  spune  confidenţial   e  situat  orăşelul  prietinos  Clifton  şi  rezervaţiunea  de
            că  nu  aşteaptă  ca  contra-serviciu  decât  o  ţigară  bună,   stat  numită  „Parcul  Victoria"  împrejmueşte  râul  pe  o
            ceea  ce-i  şi  promit.  „Hand  shake",  dăm  mâna  şi  târ­  întindere  de  61  hectare.  Orăşelul  are  aspect  idilic.  Ca­
            gul  e  gata.  Facem  cunoştinţa  apoi  cu  „companionul",   sele  în  formă  de  vile  sunt  aşezate  în  mijlocul  grădini­
            o  englezoaică  căruntă  şi  slabă,  foarte  decentă  încât   lor  pline  de  pomi.  Toţi  sunt  în  floare  şi  par  din  de­
            abia  ni-a  privit  de  câteva  ori.  O  poftim  cu  un  „please"   părtare  pămătufuri  uriaşe  albe  presărate  pe  coastele
            la  locul  de  onoare  şi  pornim.  Sunt  multe  lucruri  de   verzi ale colinelor.
            văzut  aşa  încât  am  putea  petrece  două  zile  pe  aici,   Casele  sunt  de  obiceiu  de  lemn  şi  au  aspectul
            însă nu toate sunt interesante.                       unor  colivii  uşoare  şi  elegante.  Cu  toate  acestea  sunt
                  Orăşelul  „Niagara  Falls"  nu  are  decât  15.000  loc.   foarte  durabile  şi  protejază  prin  construcţia  lor  foarte
            şi  până  în  vremile  din  urmă  a  trăit  mai  cu  seamă  din   bine  contra  frigului  arctic  ce  atinge  grade  necunoscute
             industria  de  străini,  venind  turişti  din  toată  lumea  să   la noi.
             admire  acest  fenomen  al  naturii.  Numărul  acestora  anual   Punctul  cel  mai  interesant  pe  partea  canadiană
             atinge  cifra  de  700.000.  Acuma  însă,  Americanii,  popor   este  tunelul  ce  duce  la  nivelul  apei  şi  în  dosul  casca­
             practic  cum  sunt,  au  căutat  să  valorizeze  forţa  imensă  ce   dei.  Intrăm  şi  trecem  mai  întâi  prin  nişte  odăi  pline
             se  produce  prin  căderea  massei  de  apă  care  se  eva­  de  curiozităţi  indiane  şi  suveniri:  sunt  fabricate  de  pu­
             luează  la  425.000  metri  cubici  la  minută.  Au  construit   ţină  valoare  reală,  dar  cari  se  vând  pe  preţuri  îngrozi­
             deci  la  1  km.  din  sus  de  cataracte  un  motor  cu  turbine   toare.  Suntem  conduşi  la  o  carte  mare,  în  care  ne  scriem
             care  produce  o  putere  de  400.000  cai.  In  urma  aces­  numele  spre  vecinică  amintire.  Pe  urmă  domnii  şi  da­
             teia  poezia  vremurilor  veci  dispare  din  ce  în  ce  şi  ora­  mele  se  despart  în  săli  deosebite  unde  sunt  îmbrăcaţi
             şul  se  impopulează  de  fabrici.  Pentruca  totuş  împreju­  în  galoşi  şi  haine  impermeabile,  căci  călătoria  noastră
             rimea  cataractelor  să-şi  poată  păstra  şi  pe  mai  departe   o  să  ne  ducă  prin  nori  de  umezeală  şi  ploaie  măruntă.
             originalitatea,  statul  atât  în  Canada,  cât  şi  în  Statele-   In  hainele  acestea  prea  puţin  potrivite  pentru  figurile
             Unite, a declarat-o de „rezervaţiune" sau „parc naţional".  noastre,  facem  o  impresie  burlescă  de  circ;  galoşii  spre
                  înainte  de  a  se  formă  cataractele,  fluviul  prin  in­  pildă  sunt  aşa  de  mari  încât  ai  putea  uşor  reproduce
             sulele  mici  ale  „caprelor"  şi  celor  „trei  surori"  se  bi­  minunea apostolilor de-a pluti peste ape.
             furcă  şi  formează  astfel  cataractul  mai  mic,  dar  mai   In  fine  se  deschide  liftul,  numit  în  America  „ele­
             frumos,  american,  şi  cel  cu  mult  mai  mare  şi  impozant   vator",  şi  noi  întrăm  —  vreo  15  persoane  deodată.  La
             al „potcoavei", după forma sa, sau canadian.          o  adâncime  de  40  m.  debarcăm.  înaintea  noastră  îşi
                  Apa  cataractului  american  se  desface  în  căderea   cască  gura  un  tunel  umed,  luminat  numai  ici-colea  cu
             sa  în  milioane  de  dantele  spumoase  ca  o  perdea  fan­  câte  o  pară  electrică;  ne  prindem  de  mâni  într’un  lanţ
             tastică,  învălue  stânca  pe  toată  înălţimea  sa  de  45  m.   cu  toţii  şi  pătrundem  pe  dibuite  înainte.  De  pe  tăvan
             După  lumina  soarelui  ea  radiază  în  colorile  cele  mai   cad  picături  groase  de  apă.  Cu  cât  mergem  mai  de­
             frumoase  de  ultramarin  şi  smaragd,  iar  părticelele  mi­  parte  cu  atât  se  face  mai  frig  şi  dela  capătul  tunelului
             croscopice  de  apă  aruncate  în  văzduh  produc  un  joc   se aud bubuituri de tun.
             feeric de curcubeuri.                                      Insfârşit  am  ajuns  şi  suntem  primiţi  cu  o  larmă
                  Cataractul  canadian  prăbuşeşte  apele  sale  într’o  infernală. Ieşim pe un balcon de lemn ce tremură sub

        326
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11