Page 8 - 1913-25
P. 8
Ştiinţă popularizată. ştiinţelor, dupăcum s’a dovedit în ah
sale „Studii ştiinţifice".
(qu numărul oiitor Gavril Todica: HADES. — Studii de filo- Mulţi dintre cetitori vor stâ c
sofie. Partea I Orăştie, „Tipografia Nouă",
I. Moţa, 1912. Pag. 84. Preţul unui exem clipă nedumeriţi, auzind bătrâna vor
revista „Cosinzeana" va luă noui plar 1 cor. Pentru România 1 leu 50 bani bă: Hades... Cei cu simţăminte ma
podoabe, mai strălucitoare, mai fru pioase vor clătină chiar din cap
Literatura noastră de populari temători:
moase, mai plăcute ochilor şi minţii.
zare a ştiinţei e foarte săracă încă. „Vreo nouă dovadă a necredinţi
Cea dintâi în ziaristica noastră, va Această constatare ne priveşte cu moderne. Vreo preamărire a iadului
căută ca să croiască un nou drum, deosebire pe noi, Ardelenii. Adevă Doamne fereşte..."
o nouă cale, plină de peisage capti rat că nici dincolo, în Regat, nu s’a Acestora le spunem dela început
putut semnală până în vremile mai
vante, menită să dis t r a g ă b i n e ca autorul însuş în celea dintâi rân
noui o activitate mai întinsă pe acest duri ale sale, că dl Todica nu se
f ă c ă t o r sufletul obosit al cetitorului.
tărâm. Oamenii dornici de-o specia îndeletniceşte cu răsturnarea vechiloi
Pornim pe această nouă cărare cu lizare oarecare în domeniul ştiinţei credinţi de natură sufleteasă, pro
tot avântul tinereţii noastre, care nu bat şi până astăzi calea Apusului. prietate inerentă mai ales celor car
cunoaşte oboseală, nu cunoaşte pie- Şi chiar şi obştea mare, care ţine să dărâmând clădiri existente nu pol
aibă o cultură mai înălţată, înteme
deci şi nu cunoaşte intimidare. în da altele în loc. Ar fi pagubă ca c
iată pe resultatele nisuinţelor ştiinţi singură ochire fugară asupra titlulu
drumul, pe care pornim, ne-am prins
fice, alergă şi aleargă încă la litera să înstrăineze de scrisul folositot
iova/ăş pe lângă colaboratorii de tura străină. Abia în vremea din al acestui muncitor harnic. Hades
până acum, pe un tinăt scriitor ta urmă, mulţămită unor oameni însu ca noţiune originară, însemnează in-
lentat al nostru, care intrând in Re fleţiţi, s’a pornit în România o lu visibilul, taina învălită în negura dis
dacţia internă a „Cosinzenii“ ne va crare stăruitoare în acest înţeles. Pro tanţelor necuprinse, ori a celor ne
fesorii şi oamenii de ştiinţă din ju înţelese din jurul nostru.
fi un preţios împărţitor al oboselii,
rul revistelor „Natura" şi „Orion",
nouă, şi un preţios element pentru pot aveâ deja până acum o frumoasă Cartea de faţă cuprinde o serie
iubiţii noştri cetitori. Felul, în care mulţumire pe urma activităţii lor de articole foarte interesante şi atră
gătoare. Omul cu carte găseşte
vom redactă începând cu numărul binecuvântate.
întrânsele o mare bogăţie de resul-
viitor revista „Cosinzeana“,va fi, cre Oameni, cari să cultive ştiinţele tate la cari au ajuns savanţii neamu
dem noi, cel mai potrivit pentru fa avem şi noi în Ardealul nostru, rilor, foarte adeseori în dispreţu
după cum am avut în toate vremu contimporanilor, ori chiar în schim
miliile româneşti şi avem credinţă
rile. Puţini au fost însă cei cari s’au bul unor suferinţi barbare, cari pe
tare, că pe calea ce vom apucă, vom gândit să coboare, în pagini de noi ne revoltă, ca acel martir celebru
isbuti să împrăştiem tot indiferentis popularisare, străduinţele lor şi ale care a fost îndârjitul Galilei, distru
mul, ce s arată aşa de des faţă de altor muncitori, din străinătate, în gătorul geocentrismului. „Preocupa-
gazetăria românească. câmpul înălţat al tainelor naturii. De ţiile ştiinţifice" ale veacurilor suni
câţiva ani însă putem remarcă şi noi fixate cu o cuceritoare vioiciune
în munca cu îndoite sarcini, ce un serios început în această privinţă. care se înduioşează ori de câteor
o vom luă asupra noastră, rugăm Dl I. Corbu, dela Bistriţa, cunoscut „oficialitatea" s’a^pus de-a curme
pe iubiţii noştri abonaţi, ca să ne şi în străinătate, chiar acolo mai în- zişul vizionarilor. In „Microcosm ş
tâiu, pentru a sa „Nouă teorie cos
deă tot concursul, cercând să răs macrocosm" găsim o înaintare îr
mogonică" şi dl G. Todica, din Geo- raport cu cunoştinţele noastre de
pândească între prietini şi cunoscuţi
agiu, lucrează cu un foarte lăudabil prin licee, căci faţă cu celea vrec
revista „Cosinzeana“ şi dându-i şi zel, şi nu cu mai puţină pricepere, optzeci de elemente din câte învăţan
pe mai departe sprijinul preţios şi în broşuri şi în articole de ziar, la atunci, ni se pun constatările chi
dânşii. în felul acesta avântul nostru popularizarea ştiinţelor exacte. mistului Crookes, după care elemen
va prinde aripi şi gândurile noastre Iată, de data asta semnalăm o tele se reduc la unul singur, la sin
nouă carte a dlui Gavril Todica, tesa energiei, numită „protilă". Şi, 1
întrupase-vor. Red.
bun cunoscător al tainelor bolţii al urma articolului, ne stăruie convingă
□ □ □ bastre, bine pregătit în toţi ramii tor în minte celebra proposiţie alu
350