Page 10 - 1913-26

Pag. 362. C O S I N Z E A N A N r . 2 6 .

Constatarea aceasta o facem Rusiei, care are agenţi în toate păr­ manului Budac. Ciobanii de pe la
vrând nevrând acum, când presa a ţile şi în toate ţările. Şi e curios, stâni puteau să vadă, în serile cu
fost alarmată în două rânduri de că până când toate celelalte state lună, cum coborau spre văi mătă-
spioni ruşi. Mai astă iarnă de afa­ măresc îngrozitor contingentul ar­ hale mustăcioase, cărora le luceau
cerea Goliescu din România, iar matei ducând sub steag până şi lungi oţele peste spatele late. Şi,
acum mai nou de isprăvurile tră­ pe schilavi, Rusia nu arată nici o adierea vântului duceâ spre satele
dătorului Redl, din armata Austro- mişcare, nici o pregătire. Tăria ei dela poale fredonări de cântece voi­
Ungară. Presa monarhiei fără deo­ creşte doar prin acvirarea a noui niceşti din zilele de demult:
sebire de colorit, a tratat pe larg şpioni, de cari la rândul său se în­ ...Paralele un’ se fac?
spionajul rus, cu toată întocmirea grijeşte cu adevărată iubire părin­ La capu’ răzorului,
lui mai mult decât îndrăzneală. Şi tească. Unui şpion din oricare ţară, Cu muchea toporului,
tăria Muscalului aici zace, în spio­ prins odată, ataşaţii militari ruşi îi Unde-i greu voinicului!
najul acesta, pe care Ruşii l-au în- înlesnesc drumul de scăpare, îi fac „Potera" încă n’a putut lipsi, şi
trodus, ca tot atâtea rejele fine în rost, ca să poată ajunge cu pro­ două sute şi mai bine de jandarmi,
viaţa militară şi politică a tuturor ximul tren după descoperire în El­ ş’au purtat manlicherele cu focuri
neamurilor. Cancelaria de spionaj veţia, unde i se dă lunar o contribu­ multe pe urma cutezătorilor haiduci.
rusească din Paris e centrul acela ţie, ca să poată trăi fără de gânduri. Luni întregi degeaba. Până când
al tăriei Muscalului, în care se con­ Numai cu o astfel de organizaţie trepădau oamenii stăpânirii prin în­
centrează toate informaţiile despre Rusiei i-a succes să pătrundă până fundături de pădure, ei, feciorii de
întocmirile şi pregătirile militare ale la coloneii de tagma lui Redl, cari lele, ospătau prin sate cu vinişor şi
popoarelor europene. Grămezi de sunt în paguba ţării lor cei mai cu friptură de berbece. Ori se făp-
planuri de cetăţi, grămezi de de- de seamă stâlpi ai tăriei Muscalului. tuiâ vre-o hoţie straşnică în mijlocul
semnuri de întărituri şi cbpii de pe cetăţii Făgăraşului.
hărţi militare de-ale statelor streine □ □ □
formează azi tăria Muscalilor, pe Tot aşa, până odată. Până când,
cari ei le cunosc în toate amănun­ Un ultim capitol de romanticism se zice, că vânzători — nelipsita notă
tele lor. Orice-ar face armatele în Carpaţi. a tragicului haiducesc — au desco­
streine, cancelaria de spionaj muscă- — Prinderea haiducului Murărescu. — perit ascunzişul întunecatului căpitan.
lească din Paris o află numai decât Şi, într’o seară de iarnă, Andrei Bu­
şi o comunică conducerii armatei In munţii aspri ai Făgăraşului se dac, care luase aproape proporţii
ruse, care ia îndată dispoziţii potri­ depănă încă, până în zilele din urmă, legendare, a murit muşcând pămân­
vite pentru apărare ori ofensivă. un capitol de romanticism haidu­ tul, cu mâna pe puşcă, ciuruit de
cesc. înainte cu vreo doi ani codri gloanţele jandarmilor.
Zeci de milioane se cheltuie a- din preajma Negoiului adăposteau S’ar fi crezut că Budac e punctul
nual cu cabinetele de spionare ale în umbra lor primitoare cetele hoţo­ de încheiere a unui roman din vea-

\ i
i ■ mTl /ti
SBgML BS; ’Jfl r iknm. -sMifl

Feprezenta{ia a doua a „Cavaleriei rusticane" din partea „Reuniunii române de cântări din Braşov" dată sub conducerea ma­
estrului Dima, la 5/18 Iunie, cu prilejul primului congres al femeilor române.