Page 12 - 1913-26

Pag. 364. C O S I N Z E A N A N r . 2 6 .

tinţa unui trai cinstit: a fost numit moderne în chimia agriculturei au ale lor — fiind legate de loc nu pu­
slujbaş la administraţie. Dar aplică­ arătat, că naşterea, creşterea şi pros- teau nici decât concură cu maşinile
rile inăscute spre o viaţă uşoară nu-i perarea plantelor şi a animalelor, calorice. Cu timpul însă nevoia de
dădeau pace. S’a smuls din aerul adecă procesul lor de viaţă e ca forţe a crescut şi atunci maşinile cu
stătut al biroului şi s’a făcut actor, orice alt proces tehnic, numai un vapori s’au dovedit de prea scumpe
întâia etapă a vagabondajului său. De proces transformator, ceeace însem­ pentru producerea în massă a ener­
aici înainte povârnişul erâ tot mai nează că avem de a face numai cu o giei, mai cu seamă în ţările sărace
lunecos. A cutrierat întreagă ţara transformare de substanţe brute şi în cărbune de pământ. Cărbunii ne­
pungăşind pe cine putea. Dela o nici decât cu o creare de substanţe. cesari trebuiau aici importaţi din de­
vreme se făcuse oaspe zilnic al po­ O desvoltare favorabilă a indus­ părtări mari şi fiindcă spesele de
liţiei: călătorea tot cu escortă ofi­ triei reclamă în rândul întâi forţe transport erau considerabile, erâ na­
cială, pe cheltuiala statului... Atât motorice abundante şi substanţe bru­ tural că şi preţul forţei motorice să
de mult chiar se deprinsese cu acest te ieftine. Izvorul de energie, de care fie urcat. Mai pune apoi, că şi preţul
specimen de călătorie, propriu „fe­ se foloseâ omul la început, erâ ex­ cărbunelui se urcă în măsură cu con­
ţelor pungăşeşti", încât când nu pu- clusiv partea sa musculară, pentru a sumaţia. In sfârşit pe lângă urcarea
teâ face alt rost de „favorul“ călă­ mulţumi trebuinţa de o lucrare me­ treptată a plăţilor lucrătorilor nici
toriei gratuite, îşi falsifică însuşi canică, mai târziu apoi a angajat la nu se puteâ prevedea timpul când
hârtiile de escortare. prestaţiunile de muncă şi animalele. avea să scadă preţul cărbunelui,
La interogatorul ce i s’a luat erâ Paralel cu progresele în cultură se astfel că multe întreprinderi indus­
de-o seninătătate şi de-o nepăsare iveşte şi întrebuinţarea forţelor ele­ triale ajunseseră la limita producti-
într’adevăr princiară. Se arătă foarte mentare în industrie, natural după bilităţii şi nu mai erau în stare nici
mândru de „preţioasele-i" isprăvi. ce s’a dovedit insuficienţa puterii să susţină concurenţa. Intre astfel de
„Văd“, ziceâ, „că sunt silit să omeneşti şi a animalelor. Perfecţio­ împrejurări industria modernă erâ a-
mă înscriu iarăş în clubul nostru. narea maşinei aduce cu sine utili­ meninţată să stagneze în desvoltarea
— In care club, păsăruico?“, zarea forţelor naturii aşa cum le sa, de altă parte se făceâ tot mai
aflăm în mişcarea şi căderea apei şi arzătoare cererea după o altă forţă
întrebă judele.
în vânt. Malurile râurilor se împo- motorică mai ieftină. Adevărat, că
„In clubul pungaşilor de meserie. pulează cu mori de apă, în vremece maşinile cu vapori s’au mai perfec­
Nici odată n’am dat-o mai bine, pe şesuri se înalţă ca nişte nămile ţionat urcându-li-se efectul cu care
decât când eram membru activ al morile de vânt, substituind energia lucrează, totuş problema n’a câşti­
acestei fructuoase însoţiri. Curată apelor curgătoare. In curând o serie gat o soluţie definitivă, cel puţin
fericire în mijlocul înţelegătorilor întreagă de instalaţii desfăşoară pe într’atâta nu, întru cât eram nevoiţi
colegi"... marginea râurilor de munte puterea a recurge la materialul de încălzit
I s’a dat o nouă cartă de „liber de apă. Dar fiindcă văile acestea cel ^scump.
parcurs", spre locul de origine. Fi­ de munte erau prea înguste, prea In situaţia aceasta gravă lumea
reşte, cu asistenţa „onorifică" a la o parte, deci prea puţin accesi­ s’a întors din nou la forţa apei, pe
unui agent public înarmat... bile, e lucru firesc dacă s’a ivit ne­ care o negligase demult. După ce
cesitatea unui alt izvor de energie, întemeiaţi pe progresele frumoase
□ □ □
care să nu fie legat de glie şi în realizate de diversele ramuri ale şti­
Forjele naturii acelaş timp să lucreze cu efect co- inţelor tehnice au învăţat a utilizâ
răspunzător. Cu modul acesta idus- mai cu efect, mai economice ener­
în serviciul industriei. tria avea să fie transportată din munţi gia căderii şi cursului de apă, forţa
la şesuri şi la căile de comunicaţie apei câştigă pe fiecare zi înălţându-
Este o anumită reciprocitate între naturală, adecă Ia fluvii. se la rangul unui izvor de energie,
trebuinţele omeneşti şi între produc­ Acest nou izvor de energie, care care de multeori ne-a scăpat de ne­
tele industriale. Raportul acesta de a eliberat industria din cătuşele sale voi. Desvoltarea în ale maşinilor,
reciprocitate stă în faptul, că de o de munte, ni-l’a dat maşina cu va­ invenţia şi perfecţionarea turbinelor,
parte industria transformă diversele pori. Aceasta de o parte se puteâ recordurile atinse în tehnica fierului
bogăţii ce ni-le oferă natura într’o aşeză uşor în orice loc, de altă parte şi mai cu seamă în singuraticele ra­
formă corăspunzătoare şi le pune în erâ superioară roţilor idraulice în muri ale electro-tehnicei, toate aces­
serviciul trebuinţelor omeneşti, de majoritate cam slab construite. In­ te au lărgit terenul pentru câştigarea
altă parte însă productele industriale venţia genială a maşinei cu vapori forţei din bogăţia de apă, ce ne-o
trezesc la rândul lor alte trebuinţe a împintenit desvoltarea întregei teh­ pune la dispoziţie natura. Adevărata
noui. nici dându-i un impuls uriaş şi a valoare al acestui ram al economiei
La crearea de articoli industriali provocat schimbări ca şi cari nu de apă însă s’a arătat abia la anul
contribue industria, în aceeaş măsură prea aflăm altele. Abia cu maşina 1891 cu prilejul expoziţiei interna­
însă şi economia de câmp. Căci eco­ cu vapori s’a exploatat încâtva ener­ ţionale de electro-tehnică din Frank-
nomia de câmp la urma urmelor nu gia soarelui înmagazinată în cărbunii furt, când s’a resolvit în mod prac­
e altceva decât o industrie, ce cre- de pământ în cursul miilor de ani tic problema transmisiunii electrice,
iază în condiţii speciale. In întâiul trecuţi. Şi iarăş după cărbunele de distribuirea energiei câştigate din
rând şi ea ţinteşte a transformă anu­ pământ a urmat acum industria, în­ forţa apei. Rar s’a întâmplat, ca o
mite substanţe brute în producte fo­ tocmai cum urmase mai înainte după experienţă aranjată în stil aşa mare
losibile. Particularitatea acestui ram forţa de apă, iar maşina cu vapori să aibă un succes atât de repede.
de industrie constă numai în aceea, stăpâneâ aproape nelimitat peste iz­ Motivul e că ea a dovedit odată
că productele sale sunt în partea voarele de puteri. pentru totdeauna, că putem utilizâ
cea mai mare organisme vii, fie Instalaţiunile idraulice (de apă) — puterea apei destul de cu economie
vegetale fie animalice. Cercetările abstragând dela alte imperfecţiuni cu ajutorul transmisiunii electrice.