Page 13 - 1913-26
P. 13
Nr. 26. ------------------------------------ - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - Pag. 365.
Astăzi energia căderilor de apă N O T I Ţ E C U L T U R A L E se va datoră vecinie aceluia, pe
a râurilor de munte ce se rostogo care acum în al nouilea turneu
lesc sălbatec dela înălţimi de sute l-au primit abia şase oraşe: Sibiiul,
de metri se transformă în electrici Turneul Bârsan. Două seri sunt Seliştea, Orăştia, Bradul, Braşovul
tate şi ajunge în serviciul industriei puţine, ca să te mulţumeşti cu far şi Alba-Iulia.
alunecând pe fire subţiri de aramă mecul ce ţi-1 oferă soţii Bârsan 0 *
la depărtări de sute de chilometri spunem drept întroducere, fiindcă o Sesiunea plenară a Acade
până la locul destinat. Depărtarea mulţime de oraşe româneşti n’au miei române. Din sesiunea plenară
transmisiunii electrice astăzi e aproa simţit nevoia, ca cel puţin o singură a Academiei române, care s’a în
pe nelimitată şi nu cunoaşte piedeci, sară să guste arta nobilă, pe care cheiat în 30 Maiu v. s’a remarcat
decât atunci când spesele de insta aceşti doui propagatori ai teatrului îndeosebi discursul de recepţiune a
laţie nu mai stau în raport recerut o răspândesc de nouă ani de zile noului academician Barbu Delavran-
cu economia ce s’ar puteâ realiza între noi... Nouă, Orăştienilor, cele cea, care a vorbit despre viaţa şi
prin forţa de apă în asemănare cu două seri, pe cari ni le-au dăruit meritele răposatului membru al Aca
forţa vaporilor. Transmisiunea elec soţii Bârsan însoţiţi de tânărul actor demiei, Ion cavaler de Puşcariu, în
trică a deslegat puterile apei de că Toneanu dela Teatrul Naţional din locul căruia a fost ales dânsul ca
tuşele lor locale şi în faptul acesta Bucureşti, ni s’au părut aievea pu membru. In partea a doua a discur
zace progresul cel mare precum şi ţine, fiindcă strălucitul lor joc ni s’a sului, noul academician a schiţat a-
împrejurarea, că valoarea forţei de părut mai fermecător şi mai isbutit, poi estetica poeziei poporale româ
apă a crescut. ca oricând. Cele trei piese din sara neşti, dupăce în întroducere vorbise
întâi: Furtuna casnică, Cererea în
Judecând după desvoltarea eco în liniamente generale despre Cara-
nomică şi tehnică e probabil acum, căsătorie şi Liniştea casei au fost giale, Coşbuc şi Vlăhuţă, cari deşi
că cererea cea mare după energie jucate cu atâta temperament şi cu „nemuritori" prin operile lor de artă,
mecanică va fi satisfăcută dupăce atâta pătrundere de situaţii, că pu totuşi n’au ajuns încă să fie primiţi
oamenii au subjugat forţele de apă blicul a fost cucerit cu desăvârşire. în cercul restrâns al academicianilor...
nesecate ale naturii. De altă parte Entuziasmul, pe care artiştii l-au Noui membri corespondenţi ai
fiindcă statele culte ale Europei cari strecurat în sufletul ascultătorilor, n’a Academiei au fost aleşi dintre sa
sunt bogate în apă nu au în acelaş fost succesul eftin al diletanţilor — vanţii români: G. Bogdan-Duică, di
timp şi mine de cărbuni darnice, căci publicul nostru de aceştia se rectorul liceului Mihai Viteazul, în
statele a căror însemnătate indus ştie însufleţi mai mult, decât de ar calitate de corespondent la secţiunea
trială se întemeiază pe cărbuni o tiştii adevăraţi — ci succesul trium istorică şi Dr. Eugen Botezat, pro
să-şi afle o concurenţă mare în sta fător al artiştilor cari formează su fesor la Cernăuţi, în calitate de co
tele dăruite de natură cu apă multă fletul şi sădesc în adâncul lui toată respondent la secţiunea ştiinţifică.
şi cari vor avea un splendid viitor bogăţia aceea imensă de simţire, *
pe care un scriitor a putut-o turnă
industrial. în piesa sa... Goga — dramaturg. De mult
Că forţa apei întocmai ca şi pu se zvoneşte printre admiratorii dlui
terea calorică a cărbunelui, încă re Efectul scenic adevărata izbândă Goga, că ’n mintea marelui poet
prezintă la adecă numai o energie şi-a secerat-o însă cu piesa, care se ’nfiripă conturele unei drame cu
solară, abia dacă mai e nevoie s-o S’a jucat în Sara a doua: „Necre subiect luat din viaţa noastră arde
amintim. Apa ce se scurge zi de zi, dincioasa". 0 piesă mai delicată, de lenească. Nimeni însă nu puteâ să
an de an pe planurile înclinate ale salon, ea a pus la probă gustul spună amănunte despre felul cum
pământului luând direcţiunea mărilor, ascultătorilor. Şi ce biruitor a eşit are să fie drama aceasta, căci poe
evaporează tot numai în urma căl gustul acestal Dacă domnul Bârsan tul nimănui nu-i făcuse hatârul, ca
durii solare, se urcă la înălţimi şi a putut cultivă în nouă ani de zile să-i comunice în întregime taina sa.
cade iarăş pentruca să-şi repeteze acest gust atât de mult, că în „Ne Acum însă secretul e destăinuit şi
din nou cursul întotdeauna, până credincioasa" publicul nostru n-a vă iubitul nostru colaborator, dl Adrian
când condiţiile de existenţă ale pă zut, decât ţinta scriitorului şi partea Corbul scrie un lung articol în „Ro
mântului vor rămâneâ aceleaşi. moralizătoare a piesei — aceasta e mânul" despre drama dlui Goga,
o izbândă de nepreţuit...
Faţă de cărbuni puterea de apă care va purtă titlul: „Domnul Notar".
mai are încă avantajul acela, că ea Şi, domnul Zaharie Bârsan a Aşteptăm cu mult interes publicarea
e nesecată cel puţin în timpuri pe avut această izbândă strălucită. Prin acestei lucrări a poetului premiat de
cari le putem prevedea. Precum a o muncă obositoare şi împreunată Academie.
existat înainte cu mii şi mii de ani, cu nenumărate mizerii, dânsul a *
aşa va exista încă alte mii şi mii de creiat gustul artistic al ardelenilor Premiul de 12.000 lei al Acade
ani, până ce soarele va învrednici în turneele pe cari le face de nouă miei române, pe care înalta instituţie
pământul cu căldura sa neslăbită. ani de zile. — Fondul de teatru îşi de cultură îl decernuse pe vremuri
poate trimite de-acum trupa, căci
T. L. Blaga. terenul i s’a pregătit. Această trupă poetului Coşbuc pentru traducerea
desigur nu va aveâ să lupte cu Aeneidei, în anul acesta purcezând
din aceleaşi motive, l-a dat profeso
indiferentizmul, care a întâmpinat rului Murnu pentru traducerea Iliadei.
Numărul viitor al pe cel ce-a croit drumul, ci va fi Domnului Murnu i-a reuşit să traducă
pretutindeni întâmpinată cu flori şi
revistei noastre va cu chimvale... Trupa aceasta, care opera marelui Omer în limba româ
apăreă în 13 Iulie e timpul suprem ca să vie, va aveâ nească aşa de bine, că ea poate fi
gustată de cetitor întocmai ca şi
fără îndoială mai mult succes, dar
: : : st. nou : : : originalul.
oricât de mare ar fi acesta, deplin
nu va puteâ îi, căci o parte din el ------ IIIIII----
