Page 6 - 1913-26

Pag. 358. - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - N r . 2 6 .

Coborâtor al familiei de Hohen- vot şi pentru femei. — Remarcăm,
zollern e înrudit deaproape cu M. că „Uniunea femeilor române" care
Sa Regele Carol al României. în aceeaş vreme ţinea congresul său
lubileul de 25 ani de domnie al în Braşov, încă a trimis o telegramă
de simpatie congresului femeilor din
împăratului Wilhelm 11 e sărbătorit Budapesta.
şi înafară de graniţele ţării sale. Mai □ □ □
ales pentru pacea, pe care a stră-
ruit totdeauna să o susţină, nu nu­ O scenă duioasă.
mai spre folosul imperiului său, ci Din tragedia căpitanului Scott,
a întregei lumi. care s'a prăpădit cu câţiva tovarăşi
□ □ □ pe întinsele câmpuri de zăpadă dela
polul sudic - a urmat încă un act,
„Uniunea universală a femeilor" aşa ca un epilog dureros şi sfâşie­
tor. Cu asta, tragedia, care e fatală
Zilele trecute străzile Budapestei
au avut ca oaspeţi câteva mii de aproape tuturor oamenilor plămădiţi
din alt lut, ca mulţimea fără de nu­
femei, membre ai „Uniunii univer­
sale a femeilor", care şi-a ţinut de măr, — s’a sfârşit, şi de acum îna­
data aceasta obicinuitul congres în inte noi, cei îndepărtaţi de ţara erou­
lui tragic, poate nu vom mai prinde
acest oraş de pe cheiul Dunării. Lu­ nici o vorbă, nici o veste de soar-
mea a privit cu deosebit interes la
cele ce aveau să se desbată în şe­ tea îndrăzneţului căpitan şi a celor
rămaşi pe urma lor: o soţie visă­
dinţe, mai ales, că în program fi­ toare cu sufletul cernit şi un copi­
gurau o mulţime de nume celebre laş plăpând lipsit de mângâierea şi
din întreagă lumea: femei medici,
advocaţi, profesoare şi altele. Punc­ povaţa părintelui. Epilogul acesta
însă, urmat acum, va stâruî multe
tul de atracţie eră mai ales preo- clipe în sutletele simţitoare, cari vor
tul-femee Armie Schazv, care a ţinut reconstrui în închipuire din când în
într’o biserică din Budapesta o fru­ când tragedia căpitanului scrutător
moasă vorbire despre drepturile fe­ al tainelor eterne. Va stâruî, fiindcă
meii, desvăluind, că vremile în cari
trăim sunt de mare importanţă şi e povesteşte durerea unei mame şi
timpul suprem, ca femeilor să li se lovitura unui suflet de copil, care
aşteptă de doi ani ca să revadă
deschidă toate drumurile, cari pe fata dulce şi plină de iubire a ace­
seama bărbaţilor sunt deschise. In
Principele de Cumberland şi principesa luia, căruia se ’nvăţase să-i zică:
Victoria Luiza, fata împăratului Germa­ privinţa aceasta America e cea mai tată. La moartea tragică a lui Scott
niei, căsătoriţi mai în zilele trecute. Prin înaintată, căci acolo femeile pot fi copilului orfan rămas pe urma lui
această căsătorie relaţiile între cele doua deja şi preoţi, nu numai medici şi
familii princiare s’au cimentat, căci până profesoare cum e în .Ungari de pildă. nu i s’a spus tragedia înfiorătoare
acum fuseseră cam laxe în urma unor a tatălui său; l’a ferit de-a o auzi
certe familiare. La acest interesant congres a pe micul nepriceput grija mamei
luat parte, ca invitat anume, şi de­ sale, pentru care ar fi fost prea gro­
în vieaţa familiară Wilhelm e un putatul nostru Dr. Ştefan C. Pop, zav ca să comunice copilaşului, că
model. Ca om şi ca bărbat, e a- care într’o vorbire a sa în parlament acela pe care el îl aşteptă cu atâta
ceruse cu multă inzistinţă dreptul de drag şi cu atâta dor, s’a prăpădit
proape idolizat de Nem|i. Adevărat undeva departe, printre nişte mor­
că nu este prilej, nu e bucurie na­ mane de zăpadă, într’un câmp peste
ţională sau operă de înaintare, unde care şueră vecinie crivăţul şi urlă
să nu-şi facă apariţia, cu îndemnul la stele şacalii. Şi luni de zile au
sau cu fapta. Glasul lui răsună des, trecut aşa, copilul aşteptând pe tată
care e totdeauna întruparea nizuin- cu bucuria aceea proprie copilaşi­
lor plăpânzi, iar mama, hesitând zi
ţelor poporului său. Credincios con­ de zi, oră de oră, ca să zdruncine
vins, liberal în înţeles cuminte şi bucuria unui copilaş. Aveâ fără în­
democrat, dânsul merită adorarea doială multă dreptate sărmana inimă
naţiunei sale. de mamă, dar cine ştie, n’ar fi fost
totuş mai bine, ca să i se spună
Născut la 1859 şi căsătorit la
copilului sfârşitul fatal al tatălui său,
1881 cu Augusta Victoria de Au- atunci, când tragicul se întâmplase?
gustenburg, e capul unei familii nu­ Ar fi fost lovitura mai uşoară poate,
meroase. Are mai mulţi feciori şi o decât acum, când s’a rentors vapo­
singură fată, măritată de curând cu rul „Terra nova", cu care tatăl său
Dela congresul femeilor din plecase. Când drapele fâlfăiauîn zare
un prinţ de Cumberland. Nunta care Budapesta : A n n i e Schaw, şi corabia s’apropiâ greoaie de ţărm,
s’a desfăşurat de curând la Berlin cea dintâi feniee preot, ţi­ orfanul i-a ieşit înainte cu mamă-sa
nută între femeile din lume,
cu atâta strălucire. ca cea mai bună vorbitoare. cernită şi sufletul lui erâ plin de