Page 8 - 1913-26
P. 8

Pag. 360.                                   C  O  S I N  Z E A  N  A                           Nr. 26.


            lângă  truda  zilnică  pentru  susţine­  mea  română  o  existenţă  asigurată,  pentru  biserici,  scopuri  de  binefa
            rea  proprie,  mai  aveau  să  facă  şi   ca  să  poată  răspunde  multiplelor  cere, etc.?
            slujbele  bisericii.  Cu  toate  acestea  sale îndatoriri.                  Am  amintit  toate  acestea,  numa
            însă,  au  ţinut  adunată  pe  lângă   Vom  recunoaşte  că  are  şi  preo­  ca  să  se  vadă  că  sunt  juste  plân
            dânşii  turma  oropsită  a  neamului,   tul  român  oficiu  din  zi  în  zi  tot  mai   gerile  de  greutăţi  ale  preoţilor.  Fări
            lerindu-o astfel de înstrăinare. Acest   greu. Dar condiţiile de trai?  îndoială, juste.
            merit  nu  li  se  poate  contesta  din                                     Iar venitele?
            partea nimănui.                         De  scumpetea  şi  de  greutatea
                                                câştigării  paralelor  sunt  îndreptăţiţi   Relativ,  mai  puţine  ca  a  tuturo
                Cu  vremea  însă,  împrejurările
            i-au  făcut  să  se  ţină  tot  mai  în   să  se  plângă,  fără  îndoială,  şi  preo­  oficialilor cu aceleaşi pregătiri. între
                                                                                    gire  congruală  până  la  1600  cor,
            frunte. Au devenit conducătorii con-   ţii.  Susţinerea  famiilor  lor  le  recla­  la  cei  cu  8  clase  de  liceu.  Dar  ş
            ştii  ai  poporului.  Aşa,  de  pildă,  la   mă  cheltuieli  tot  mai  ridicate.  Şco­  dintre  aceştia  numai  aceia,  cari  ai
            48,  când  afară  de  adunarea  din   lile  sunt  scumpe  astăzi.  Creşterea   comune,  cărora  legea  congruală  l
            Câmpia  Libertăţii  unde  au  dus  ro­  copiilor,  şi  numai  în  gimnazii,  con­  prevede  întregire  deplină.  O  foart»
            lul  de  îndrumători,  ch  arhiereii  în   sumă  sume  enorme.  Dar  universita­  mare  parte  din  întreagă  preoţime;
            frunte,  îi  găsim  luptând  în  primele   tea?  La  teologii  încă  sunt  necesari   română  nu  beneficiază  astfel  d<
            rânduri  ale  lăncerilor,  ca  popa  Ba-   astăzi  bani  mulţi.  Chiar  şi  la  Semi­  toată întregirea.
            lint  din  Munţii  Apuseni,  ori  ca  nă-   narul  din  Blaj  sunt  întroduse  anu­
            sţrujnicul popă Vlăduţiu din Bogata.   mite  taxe  de  întreţinere  de  câţiva   Ei,  dar  se  va  spune:  au  preoţi
            De  atunci  încoace  nici  o  mişcare   ani  încoace.  Apoi,  ca  parte  socială,  stole,  prescuri...  Răspundem,  că  m
            românească  din  Ardeal  nu  se  face   aşteptăm  ca  preoţii  noştri  încă  să  prea  au.  Sătenii  noştri,  în  contactu
            fără rolul de fruntaşi al preoţilor.  se  ţină  în  frunte.  Ne  place,  ceea   des,  ce  îl  au  cu  credincioşii  alto
                                                ce-i just, să-i ştim îmbrăcaţi potrivit,  legi  şi,  cu  pocăiţii,  nu  mai  sunt  bu
               în  timpurile  mai  dincoace  înda­  ca  să  nu  se  uite  străinii  la  dânşii  curoşi  de  stole.  Şi  le  răresc,  sau  li
            toririle  preoţilor  faţă  de  neam,  faţă   cu  dispreţ,  ori  cu  milă.  Aşa  popa,  suprimă cu totul.
            de  turma  păstorită  au  crescut  în   aşa familia popii.                  După  toate  acestea,  credem  ci
            mod  foarte  considerabil.  Fiecare                                     e  foarte  îndreptăţită  îngrijorarea  a
                                                   Instituţiile  noastre  încă  tot  cam
            casă  parohială  se  face  un  adevărat   pe  dânşii  se  razimă.  La  „Asociaţie",  dăncă, de care e cuprinsă preoţime;
            oficiu.  Preotul  pe  lângă  slujbele  din
            dumineci  şi  sărbători,  trebue  să   la  „Fondul  de  teatru",  la  diferite   noastră  în  faţa  situaţiei  ce  li  s’;
                                                                                     gătit  pe  malul  Dunării,  în  somptuo
            poarte  administraţii,  să  lupte  pentru   reuniuni, însoţiri, îi poftim să se în­  sul  palat  al  parlamentului  ungar.  îi
            susţinere  de  şcoli,  să  facă  propa­  scrie membrii. La fondurile culturale   greutatea  traiului  de  astăzi,  puteai
            gande  culturale,  să  întemeieze  şi   pentru  susţinerea  şcolilor,  asemenea.
            susţină  însoţiri,  instituţii.  Are  să   Şi  câte  nu  cere  neamul  dela  dânşii?   aştepta  o  mai  dreaptă  consideraţie
                                                                                     Din  punctul  de  vedere  al  misiuni
            poarte  o  mulţime  de  scrisori  cu   Afară  de  greutăţile  private  pe  cari   lor  şi  al  aceluiaşi  rost  pe  care-
            consistoarele,  cu  administraţia,  cu   le au ca cetăţeni, ca părînţi, ca Inte­
            ministrul.  Prin  urmare,  preotul  chiar   ligenţi ai satelor.         împlinesc,  separarea  în  două  clase
                                                                                     deplin  şi  nedeplin  cvalificaţi,  e  <
            dacă  ar  vrea  nu  mai  poate  astăzi   Un  preot  trebue  să  ţină  la  casă   jicnire  grea.  Echitabil  e,  că  cei  o
            să  poarte  economia  ca  mai  demult,  cel  puţin  o  gazetă  de  zi,  o  gazetă   poartă  sarcini  egale  pe  umerii  lor
            fiindcă  clipă  de  clipă  e  reclamat  de   oficioasă,  o  revistă  de  specialitate   cei  ce  au  a  îndeplini  aceleaşi  înda
            îndatoririle  sale  de  altă  natură.  îl  (teologică),  o  revistă  beletristică,  o   toriri  să  se  împărtăşaşcă  de  aceea:
            ştim  cu  toţii  conducător  firesc  al   gazetă  poporală  săptămânală...  Unde
            satelor  şi  zilnic  îi  cerem,  în  numele   mai  snnt  cărţile,  broşurile,  publica­  tratare sub toate raporturile.
            neamului,  servicii  de  organisare,  de  ţiile,  de  cari  nu  se  poate  lipsi  anual,   E de înţeles mişcarea lor. Şi me
            luptă  pentru  interesul  de  obşte.  Prin   dacă  ţine  la  cultura  sa,  la  cinstea   rită toată atenţia şi tot sprijinul.
            urmare  ar  trebui  să  aibă  şi  preoţi-  tagmei?  Dar  colectele  nenumărate         □ □ □







                                W/ Y Y i i

                                      _   WiWFfB&iS-
                                            pipi
                                            *w 1
                                ■











              Participanţii la întâiul congres al femeilor române din Transilvania şi Ungaria ţinut la 4/17 Iunie în Braşov.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13