Page 3 - 1913-27
P. 3
N r . 2 7 . C O S I N Z E A N A Pag. 583.
La congresul femeesc ce s’a ţi-
it la Budapesta întru acordarea
eptului de vot sexului slab, s’a
;saprobat pe cale tacită mişcarea
utală a sufragetelor egleze. Nici
1 se putea altfel. Femeile cu inima
mintea la locul lor nu au nici o
initate cu exaltatele noastre soaţe
n Marea-Britanie. Ceea ce fac ele
ite absurd şi jignitor din cale-afară.
ici una dintre noi nu admite pro-
aganda lor anarchică şi incendiară.
. aprinde edificiile, a vărsă cerneală
i cutiile cu scrisori în cari rătăcesc
oate apelurile mamelor bolnave cari
cheamă pe copii la patul lor de
îferinţă, a otrăvi bieţii câini apar-
nători femeilor cari nu vor să se
^lidariseze cu mişcarea sufragistă,
jnt fapte selbatece şi desgustătoare.
,le atrag dispreţul bărbaţilor şi anti-
atia femeilor demne de acest nume.
S’a întâmplat însă ca în vremea
ând s’a ţinut congresul femeesc în
ludapesta, să aibă loc înmormânta-
sa fruntaşei sufragiste, Miss Davi-
on, care a căzut victimă convinge-
ilor ei exaltate. Englezoaica aceasta,
a să protesteze împotriva legilor
lin ţara ei cari exlud femeile dela
Ireptul de vot, n-a găsit nimic mai
►un de făcut decât să se arunce în
aţa calului învingător, la curse, şi
iceasta în mijlocul galopului lui cel
nai nebun. Miss Davison a fost trân-
ită la pământ, şi împreună cu ea
okeul care călăreâ calul. El a scă-
>at cu viaţă, dar teribila sufragetă
;’a ales cu ţeasta sfărâmată. Ea a Regele Spaniei, Alfonso XIII împreună cu micuţul moştenitor de tron.
nurit a doua zi.
Membrele congresului din Bu- tagioase. Ele izbesc sufletul — şi bărbaţii, sufragetele engleze şi-ar fi
lapesta n-au pomenit cu nici ^un cum în om a existat vecinie un do făcut rău numai lor inşi-le ca să
jrilej această moarte tragică... îmi meniu de inconştient şi de mister, protesteze împotriva tirăniei bărbă
nchipui că rău au făcut. Eroii şi ele îl fecundează cu uşurinţă. Acesta teşti, ele ar fi dobândit de mult
nartirii propriilor convingeri tre- e motivul pentru care o moarte eroi dreptul de vot. Ele nu au dreptul
juesc dacă nu imitaţi, cel puţin că pe un câmp de bătae, are darul să-şi strice decât lor — şi presupusa
•espectaţi întotdeauna. Şi Miss Da- de a înflăcăra inimele şi de a elec- lor desinteresare ar fi sfârşit prin a
yison a fost de fapt o eroină. Nu trizâ mulţimea mai mult decât o înduioşâ mulţimea care le e azi aşa
stăm să discutăm aici dacă gestul operă de ştiinţă, îndeplinită cu luci de ostilă, cu drept cuvânt.
ei a fost raţional ori cel puţin util, ditate şi cu încetineală solidă. Să ne înclinăm dar cu respect în
dar cea ce nu i se poate contestă Fiinţe ca Miss Davison au fost faţa sicriului care a străbătut stră
e desinteresarea. Miss Davison n-a şi vor există în toate revendicările zile Londrei cu rămăşiţele pămân
avut nici un interes personal când sociale. Pe cât de antipatic şi de teşti ale exaltatei sufragete. Miss
şi-a riscat vieaţa cu atâta pasiune. odios e obiceiul sufragetelor de a Davison nu poate face decât onoare
Ea s-a sacrificat cauzei pentru care face râu aproapelui lui întru ajun sexului nostru. Ea dovedeşte lumei
luptă. gerea scopului ce-1 urmăresc, pe atât că şi noi suntem capabile uneori
In revendicările maselor, nimic de demn de respect şi chiar de ad- de eroism, întocmai ca şi bărbaţii.
nu a fost şi nu e mai fecund ca miraţiune este auto-sacrificiul frun Şi convingându-i de aceasta, i-am
pildele de auto-sacrificiu. Fanaticii taşei lor. Dispreţul morţii impune convinge şi de dreptatea cererilor
tuturor cauzelor, au fost cei mai ori unde, ori când şi ori cui. Agre noastre. Despina Radu.
utili întru realizarea lor. Raţiunea siunea celorlalţi ne irită şi ne îm
clară şi prudentă nu va puteâ nici pinge la rezistenţă, jertfa de sine
odată lupta cu actele excesive ale ne dezarmează. Dacă, în loc de a
iluminaţiilor. Ele sunt rodnice şi con aprinde fabricele şi a revolverizâ