Page 3 - 1913-27
P. 3

N  r .   2 7 .                          C  O  S  I N  Z  E  A  N    A                       Pag. 583.



    La  congresul  femeesc  ce  s’a  ţi-
   it  la  Budapesta  întru  acordarea
   eptului  de  vot  sexului  slab,  s’a
   ;saprobat  pe  cale  tacită  mişcarea
   utală  a  sufragetelor  egleze.  Nici
   1  se  putea  altfel.  Femeile  cu  inima
    mintea  la  locul  lor  nu  au  nici  o
   initate  cu  exaltatele  noastre  soaţe
   n  Marea-Britanie.  Ceea  ce  fac  ele
   ite  absurd  şi  jignitor  din  cale-afară.
   ici  una  dintre  noi  nu  admite  pro-
   aganda lor anarchică şi incendiară.
   .  aprinde  edificiile,  a  vărsă  cerneală
   i  cutiile  cu  scrisori  în  cari  rătăcesc
   oate  apelurile  mamelor  bolnave  cari
   cheamă  pe  copii  la  patul  lor  de
  îferinţă,  a  otrăvi  bieţii  câini  apar-
  nători  femeilor  cari  nu  vor  să  se
  ^lidariseze  cu  mişcarea  sufragistă,
  jnt  fapte  selbatece  şi  desgustătoare.
  ,le  atrag  dispreţul  bărbaţilor  şi  anti-
  atia femeilor demne de acest nume.
    S’a  întâmplat  însă  ca  în  vremea
  ând  s’a  ţinut  congresul  femeesc  în
  ludapesta,  să  aibă  loc  înmormânta-
  sa  fruntaşei  sufragiste,  Miss  Davi-
  on,  care  a  căzut  victimă  convinge-
  ilor  ei  exaltate.  Englezoaica  aceasta,
  a  să  protesteze  împotriva  legilor
  lin  ţara  ei  cari  exlud  femeile  dela
  Ireptul  de  vot,  n-a  găsit  nimic  mai
  ►un  de  făcut  decât  să  se  arunce  în
  aţa  calului  învingător,  la  curse,  şi
  iceasta  în  mijlocul  galopului  lui  cel
  nai  nebun.  Miss  Davison  a  fost  trân-
  ită  la  pământ,  şi  împreună  cu  ea
  okeul  care  călăreâ  calul.  El  a  scă-
  >at  cu  viaţă,  dar  teribila  sufragetă
  ;’a  ales  cu  ţeasta  sfărâmată.  Ea  a   Regele Spaniei, Alfonso XIII împreună cu micuţul moştenitor de tron.
  nurit a doua zi.
     Membrele  congresului  din  Bu-   tagioase.  Ele  izbesc  sufletul  —  şi   bărbaţii,  sufragetele  engleze  şi-ar  fi
  lapesta  n-au  pomenit  cu  nici  ^un   cum  în  om  a  existat  vecinie  un  do­  făcut  rău  numai  lor  inşi-le  ca  să
  jrilej  această  moarte  tragică...  îmi   meniu  de  inconştient  şi  de  mister,   protesteze  împotriva  tirăniei  bărbă­
  nchipui  că  rău  au  făcut.  Eroii  şi   ele  îl  fecundează  cu  uşurinţă.  Acesta   teşti,  ele  ar  fi  dobândit  de  mult
  nartirii  propriilor  convingeri  tre-   e  motivul  pentru  care  o  moarte  eroi­  dreptul  de  vot.  Ele  nu  au  dreptul
  juesc  dacă  nu  imitaţi,  cel  puţin   că  pe  un  câmp  de  bătae,  are  darul   să-şi  strice  decât  lor  —  şi  presupusa
  •espectaţi  întotdeauna.  Şi  Miss  Da-   de  a  înflăcăra  inimele  şi  de  a  elec-   lor  desinteresare  ar  fi  sfârşit  prin  a
  yison  a  fost  de  fapt  o  eroină.  Nu   trizâ  mulţimea  mai  mult  decât  o   înduioşâ  mulţimea  care  le  e  azi  aşa
  stăm  să  discutăm  aici  dacă  gestul   operă  de  ştiinţă,  îndeplinită  cu  luci­  de ostilă, cu drept cuvânt.
  ei  a  fost  raţional  ori  cel  puţin  util,   ditate şi cu încetineală solidă.  Să  ne  înclinăm  dar  cu  respect  în
  dar  cea  ce  nu  i  se  poate  contestă   Fiinţe  ca  Miss  Davison  au  fost   faţa  sicriului  care  a  străbătut  stră­
  e  desinteresarea.  Miss  Davison  n-a   şi  vor  există  în  toate  revendicările   zile  Londrei  cu  rămăşiţele  pămân­
  avut  nici  un  interes  personal  când   sociale.  Pe  cât  de  antipatic  şi  de   teşti  ale  exaltatei  sufragete.  Miss
  şi-a  riscat  vieaţa  cu  atâta  pasiune.   odios  e  obiceiul  sufragetelor  de  a   Davison  nu  poate  face  decât  onoare
  Ea  s-a  sacrificat  cauzei  pentru  care   face  râu  aproapelui  lui  întru  ajun­  sexului  nostru.  Ea  dovedeşte  lumei
  luptă.                             gerea  scopului  ce-1  urmăresc,  pe  atât   că  şi  noi  suntem  capabile  uneori
    In  revendicările  maselor,  nimic   de  demn  de  respect  şi  chiar  de  ad-   de  eroism,  întocmai  ca  şi  bărbaţii.
  nu  a  fost  şi  nu  e  mai  fecund  ca   miraţiune  este  auto-sacrificiul  frun­  Şi  convingându-i  de  aceasta,  i-am
  pildele  de  auto-sacrificiu.  Fanaticii   taşei  lor.  Dispreţul  morţii  impune   convinge  şi  de  dreptatea  cererilor
  tuturor  cauzelor,  au  fost  cei  mai   ori  unde,  ori  când  şi  ori  cui.  Agre­  noastre.   Despina Radu.
  utili  întru  realizarea  lor.  Raţiunea   siunea  celorlalţi  ne  irită  şi  ne  îm­
  clară  şi  prudentă  nu  va  puteâ  nici   pinge  la  rezistenţă,  jertfa  de  sine
  odată  lupta  cu  actele  excesive  ale   ne  dezarmează.  Dacă,  în  loc  de  a
  iluminaţiilor. Ele sunt rodnice şi con­  aprinde  fabricele  şi  a  revolverizâ
   1   2   3   4   5   6   7   8