Page 4 - 1913-27
P. 4

Pag. 384.                        -----------  C  O  S I N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - - - -  Nr. 27.

            r A  n d g r  i   M  Ă R U N T E    băgând  în  seamă  timiditatea  corişti­  câmpiile  bulgare,  cari  vor  fi  cutro-
                                                lor  pregătiţi  într’o  singură  probă  la   pite  de  oastea  românească  şi  ca  mâne
                                                această  cântare,  publicul  erupe  în   — poate — hrănite din belşug cu sânge
               Un  concert  reuşit.  Nici  cei  mai   aplauze  furtunoase.  După  începutul   românesc...
            optimişti  nu-şi  făcuseră  iluzii  mari   atât  de  izbutit,  programul  a  urmat      *
            despre  concertul  ce  avea  să-l  deâ   apoi  cu  un  efect  din  ce  în  ce  mai   Gerhardt Hauptmann şi^ fami­
            în  ziua  de  Sf.  Petru  corul  „Reuniunii   cuceritor.   „Siciliana“   şi   „Doina"   lia domnitoare germană. în anul
            rom. de cântări" din Orăştie, sub con­  cântate  de  dl  Ionel  Rădulescu;  „Tot   acesta  se  sărbătoreşte  în  Germania
            ducerea  tenorului  Ionel  Rădulescu,   ţi-am  zis  măndro  mă  duc"  şi  „Mori   centenarul  independenţei.  Din  acest
            care,  împotriva  dorinţelor  sale,  a  fost   măndro,  să  mor  şi  eu",  cântate  de   prilej  la  Breslau  s’a  aranjat  o  gran­
            nevoit  să  se  oprească  la  noi,  din   un  ales  cvartet;  „Negruţa"  lui  Vidu   dioasă  exposiţie  şi  s’au  dat  mari
            turneul  său  artistic  proiectat  în  Ar­  cu  dşoara  Maria  Vasilca  şi  domnul   serbări.  In  programul  serbărilor  a
            deal şi Basarabia. Nu-şi făcuseră mari   Ionel  Rădulescu  ca  solişti;  Duetul  din   fost  luată  şi  o  piesă  scrisă  anume
            iluzii,  fiindcă  de-o  vreme  încoace  în   „Cavalleria   rusticana„Serenada"   pentru  jubileu  de  marele  dramaturg
            Orăştie  nu  reuşeşte  nici  o  convenire,   şi  „Vraja"  ;  apoi  „Preste  deal"  şi  pe   Gerhardt  Hauptmann.  Piesa  a  avut
            nici  un  concert,  nici  un  teatru.  Faţă   urmă  iarăş  „Pe-al  nostru  steag  e  scris   câteva  reprezentaţii,  până  când  în
            de  Mărcuş-Crişan-Băilă  publicul  no­  unire"  au  urmat  una  după  alta  ca  o   zilele  de  curând  trecute  la  interven­
            stru  a  arătat  aceeaş  neexplicabilă   vijelie,  care  creşte  mereu.  Buchetele,   ţia  familiei  imperiale  a  fost  luată  din
            desinteresare,  ca  şi  faţă  de  doamna   date  doamnei  Victoria  Dr.  Erdely,   repertoriu.  Faptul  acesta  a  produs
            şi  dl  Zaharie  Bârsan  şi  ca  şi  faţă  de   care  ţinuse  acompaniamentul  la  pian   un  mare  scandal  în  lumea  literară
            orice  altă  mişcare  culturală  mai  di­  cu  măestria  sa  cunoscută;  dşoarei   germană.
            nainte.  Intr’o  vreme  ne-a  dat  mult   Maria  Vasilca,  care  de  data  aceasta   Gerhardt  Hauptmann  se  ocupă
            de  gândit  sentimentul  acesta  de  re-   a  dat  pentru  prima  oară  într’adevăr   în  bucata  s’a  de  întâmplările  dela
            pulziune  al  orăştienilor  faţă  de  tot   eclatantă  dovadă  a  talentului  puter­  1813,  anul  de  libertate  al  Germa­
            ce  veniâ  în  numele  culturei  şi  al  ar­  nic,  de  care  dispune,  cântând  în   niei,  de  sub  oblăduirea  franceză  a
            tei  şi  de  aceea  şi  iluziile  trezite  cu   Duet solul Santuzei — şi domnului Io­  lui  Napoleon-cel-mare.  La  ridicarea
            ocazia  acestui  concert  erau  cât  se   nel  Rădulescu,  care  în  aceeaş  vreme   cortinei  apare  pe  scenă  un  copil  de
            poate  de  plăpânde.  Ceea  ce  contri­  erâ  şi  conducător  de  cor  şi  cântăreţ   12  ani  cu  o  sfârlează,  semnificând
            buia  la  presupunerea  nereuşitei  erâ   solist  —  au  fost  încununarea  izbân-   pe  marele  corsican  cum  învârte  în­
            mai  ales  motivul,  că  în  clipa  din   dei  depline  şi  cel  mai  înălţător  mo­  treg  pământul  după  placul  său.  Mai
            urmă,  sâmbătă  după  amiaz,  s’a  ho-   ment.  Publicul  extaziat  a  făcut  ovaţii   târziu  acelaş  copilandru  se  înfăţi­
            tărît,  ca  concertul  să  nu  se  ţie  la   îndelungate  celor  de  pe  bină  şi  în­  şează  ca  om  matur  în  chipul  lui
            Sf.  Petru,  ci  luni,  la  Sânziene,  cu   sufleţirea  şi-a  ajuns  culmea,  care  a-   Bonaparte,  încunjurat  de  garda  stră­
            5  zile  înainte  de  Sf.  Petru.  Schim­  poi  n’a  mai  fost  întrecută  decât  la   lucită  a  generalilor  săi  nebiruiţi,  că­
            barea  aceasta  grabnică  a  fost  nevoie   miezul  nopţii,  când  cele  50  de  pe­  ruia  i  se  închină  toată  Europa.  Po­
            să  se  facă,  fiindcă  dl  Ionel  Rădu­  rechi,  cari  au  jucat  cvadrilul,  au  in­  porul  german  se  găseşte  în  grea
            lescu,  ca  ofiţer  în  rezervă,  primise   tonat energic Deşteaptă-te Române !  decădere.  Un  conduct  grotesc  plim­
            poruncă  să  plece  imediat  acasă,  în                                 bă  în  frunte  un  vultur  jumulit  —  pa­
            România,  fiind  regimentul  său  mo­  Aşa  a  fost  concertul  acesta  un   jura  imperiului  german.  Fireşte  în­
            bilizat.  Şi  aceasta  a  fost  norocul   moment  de  reînchegare  a  rândurilor   tâlnirea  cortejului  acestuia  cu  ceata
            concertului  orăştienilor.  Vestea  a-   societăţii  româneşti  din  Orăştie  şi   lui  Napoleon  arată  închinarea  depli­
            ceasta  a  străbătut  ca  fulgerul  sâm­  jur  şi  un  prilej  de  curată  şi  înălţă­  nă  a  Germaniei  în  faţa  biruitorului
            bătă  şi  duminecă  —  a  fost  dusă  mai   toare  însufleţire.  în  pauza  de  după   Europei.  In  celea  următoare  sunt
            ales  de  numărul  extraordinar  al  zia­  miezul  nopţii  s’au  ţinut  apoi  o  mul­  puse  în  scenă  străduinţele  tinerimei
            rului  „Libertatea ',  care  a  apărut  du­  ţime  de  toaste,  dintre  cari  cel  al   germane  de  sub  conducerea  filoso­
                           1
            minecă  dimineaţa  —  şi  luni  sara  a-   dlui  Dr.  Octavian  Sglimbea,  direc­  fului  Fichte  şi  legendarul  ofiţer-cân-
            ranjerii  pesimişti,  cari  propuneau  să   torul  „Ardelenei“,  care  a  arătat  pu­  tăreţ  Korner.  In  vremea  asta  strălu­
            se  admită  poporul  gratis  în  sala   blicului  telegrama  de  chemare  a  dlui   cirea  lui  Napoleon,  arătat  pe  un
            vastă  dela  Hotel  Central,  ca  să  se   Rădulescu,  sosită  dela  consulatul  ro­  tron  aurit,  se  înnegurează  tot  mai
            umple,  s’au  trezit  deodată  că  imensa   mân  din  Viena,  a  scos  lacrimi  de   mult  de-o  ninsoare  bogată  şi  cutro-
            sală  se  umple,  se  umplu  logile  şi   duioşie  în  ochii  domnişoarelor  şi  a   pitoare  —  simbolul  nenorocitei  cam­
            galeria  se  umple,  cu  tot  potopul  de   pus  foc  în  peptul  tinerimei  care  a   panii  din  Rusia.  Tinerimea  germană
                                                izbucnit  deodată  în  cântec,  umplând
            apă,  ce  se  vărsă  neîntrerupt  de  pe                                se  aprinde  la  luptă  sfântă,  sgomotul
             bolta  cerească  lipsită  de  stele.  Şi   sala  cu  acordurile  războinicului  „Trei   de  războiu  creşte  clipă  de  clipă,
            toţi  cari  veniau,  purtau  par’că  în   colori cunosc pe lume..."     răsună  cântece  de  vitejie,  se  face
            ochi  aceeaş  întrebare  stranie:  „E  a-   A  urmat  apoi  din  nou  dans,  până   tumult  şi  întunerec  tot  mai  gros.
             devărat, că Rădulescu pleacă?      în  zori,  iar  a  doua  zi,  marţi  după   Deodată  se  aprinde  o  lumină  inten-
                —  Adevărat.                    amiaz,  o  ceată  de  doamne,  domni­  zivă  şi  apare  în  faţa  spectatorilor
                —   Apoi  de  aceea  am  venit  şi   şoare  şi  domni  au  însoţit  la  gară  pe   statuia  Germaniei  biruitoare,  în  faţa
             noi,  ca  să  ne  luăm  adio  dela  ofi­  ofiţerul  român  Rădulescu,  chemat   căreia  se  închină  poporul  în  ploaie
             ţerul ţării româneşti!“            sub  arme  şi  şi-au  luat  adio  dela  dân­  de flori şi de urale.
                                                sul  într’un  mod  foarte  duios  şi  miş­
                Ce-a  urmat  apoi  a  fost  un  şir                                     In  piesă,  alături  de  figura  mar­
             neîntrerupt  de  izbânzi  înălţătoare  şi   cător,  împodobindu-1  cu  flori  şi  cân­  ţială  a  lui  Napoleon  Bonaparte,  se
             pline  de  extaz.  Tonurile  energice  ale   tând  pentru  ultima  oară:  „Pe-al  no­  întunecă  chipul  bătrânului  Frideric,
             războinicului  „Pe-al  nostru  steag  e   stru steag e scris unire!../*  regele Prusiei dela anul 1813.
             scris  unire",  cu  care  concertul  se   Acceleratul a dispărut apoi, du­  Familia  imperială  şi,  se  zice,  mai
             începe, electrizează sufletele şi ne-     când multora gândul departe, pe  ales prinţul moştenitor văd o întu-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9