Page 4 - 1913-28
P. 4
Pag. 396. C O S I N Z E A N A Nr. 28.
şi revistele ce le ai, trec din mână
în mână. Apoi cărţile, vai cărţile!
De câte-ori nu mi-am cumpărat pe
Eminescu, Coşbuc, Caragiale, Vla-
huţă, etc. Şi azi, dacă ai stâ să-mi
ceri repede: „Dă-mi pentru deseară
„Dan"-ul lui Vlahuţâ“, — aş des-
schide biblioteca cu un gest de ne
siguranţă, aş răscoli un ceas degeaba
prin volume, pe urmă aş spune ru
şinat: „Scuză, nu-1 aflu, l’am dat
cuiva!“
Răsfoind apoi în registru, aş afla,
că l’am dat prietenului meu X. II
caut în grabă şi-i cer cartea. „Bine,
frate, — îmi zice el cu mirare —
dar am dat-o prietenului tău Y., care
ţi-o ceruse". Mă duc la Y. „Da, prie
tine, e adevărat; am cetit-o şi mi-a
cerut-o apoi doamna Z. Se puteâ
să o refuz?" Afacerea s’a încurcat
deja deabinelea. Doamna Z., căreia
îndrăzneşti abia să-i faci o fină alu
zie la carte, îţi spune liniştită: „Mi-a
dat-o d-1 Y., spunea că nu mai are Un prânz bogat pe vaporul „Terra nova", cu care Scott a plecat spre polul sudic.
lipsă de ea... Am şi dat-o prietenei In fruntea mesii se vede nenorocitul căpitan, iar jur împrejur de masă tovarăşii lui
mele... Dar frumoasă carte! Bine de călătorie, toţi oameni voinici şi hotărâţi a înfruntă în fiecare clipă moartea. Din
personalul acesta *l parte s’a prăpădit în drumul primejdios spre pol.
scrie Vlahuţă... foarte bine"... 3
Nu mai poţi zice nimic. Iţi co
manzi încă odată romanul, ceea-ce Dar bine, frate, prietenii ăştia, zis un mare gânditor — trebue să
nu e lucru chiar uşor —- dată fiind cari îşi schimbă cravate în toată le faci binele cu deasila.
distanţa enormă a librăriilor din ziua şi cocoanele cari azvârl banii Nu ne-ar strică nici nouă câţiva
ţară şi promptitudinea lor nu chiar cu pumnul pentru prostiile modei, oameni abili, cari să umble din sat
exemplară, — îţi pui cartea la adă nu vor fi având şi ei o coroană sau în sat; să recomande cu căldură
post, cu gândul să n’o mai împru două pentru o carte românească ? scrisul românesc, răspândindu-1 în
muţi nimănui. Atunci pentru ce îşi dau aer de cercuri cât mai largi.
Dar vin alte cărţi pe cari ţi-le intelectuali şi pentru ce se amestecă Căci scriitorii şi editorii sunt nu
procuri. Prietenii — fiind şi ei iu în discuţii literare, cu atâta compe- mai un factor al mişcării literare;
bitori de literatură — te întreabă, tinţă? publicul cetitor e al doilea, căci des-
dacă o ai. încurci la început, că nu Sau pentru ce spun, cu un dis- voltarea literaturii e condiţionată a-
ţi-a sosit încă, dar vei aveâ-o în- gust princiar, că nu avem literatură proape întotdeauna de aceste.
curând... românească, când îi prinzi cu ocaua Un neam va aveâ întotdeauna o
Şi cartea iarăş trece din mână mică? literatură cu atât mai avansată, cu
în mână, cetită de zece, douăzeci de Ei bine, literatura noastră se cât va sprijini-o mai mult.
amatori, pentru ca pe urmă să n’o zbate şi acum în durerile începutului. *
mai revezi... Popoarelor, ca şi indivizilor — a
Mă bucur deci de îndrăzneala
cu care „Cosinzeana" a îmbrăcat
haina nouă, sfruntând cu atâta în
credere, greutăţile materiale absolut
inerente acestei înnoiri.
Şi mă bucur cu atât mai mult,
cu cât ea dă şi pe viitor aceeaş a-
tenţie literaturii, fără a să coborî
la nivelul comercial al pomenitelor
reviste, la cari literatura are un rol
cu totul secundar şi e redactată cu...
foarfecă!
Petronius.
Cetiţi splendidul roman „Misterul
poetului" de Antonio Fogazzaro.
Editura: „Librăriei S. Bornemisa",
Orăştie. — Preţul 2 coroane, franco.
Mănăstirea „Agapia" în judeţul Neamţu în România, de unde e măicuţa,
a cărei chip îl dăm în fruntea revistei noastre.