Page 8 - 1913-28
P. 8

Pag. 400.                        - - - - - - - - - - -   C  O  S I N  Z  E A  N  A    - - - - - - - - -  - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -   N  r .   2 8 .

                                               Intr’adevăr  e  de  neînţeles  cum  Ro­  ca  să  i  se  ridice  un  monument  în
           R  Â  N  D  U  R  I   M  Ă  R  U  N  T  E
                                               mânia,  care,  fără  îndoială,  naşte  atâ­  Bucureşti.  Apelul  în  direcţia  aceasta
                                                                                   l’a făcut ziarul „Viitorul" şi a avut
                                               ţia  artişti  ai  cântării  şi  ai  muzicei,
              Silinţe  pentru  întemeierea  u-   şi  dispune  de-un  public  superior  ca   frumos răsunet în toate părţile.
                                                                                                    *
           nei  opere  române.  Noi  Românii   înţelegere,  n-a  putut  nici  până  astăzi   Altă  ortografie!  în  o  broşură
           de  pretutindeni  nu  am  avut  şi  nu   să  aibă  opera  sa?  Ori  doară  fiindcă   cu  titula  aceasta  dl  Dr.  Alexandru
           avem  încă  nici  astăzi  o  operă,  ca   e  aşa  de  uşoară  calea  spre  operele   Bogdan,  profesor  la  liceul  din  Bra­
           alte  neamuri,  cu  toate  însuşirile  ar­  Apusului?  Mărturisim  că  pentru  noi   şov,  pledează  cu  mult  avânt  şi  adu­
           tistice  netăgăduite  de  cari  dispunem.   Ardelenii,  cari  pentru  împrejurările   când  exemple  cuceritoare  pentru  o
                                                                                   nouă  ortografie,  care  să  fie  curat
           Nici  chiar  în  Regat  nu  s’a  putut   noastre  specifice,  suntem  nevoiţi  să   fonetică,  şi  arată  neajunsurile  orto­
           înjghebă,  până  în  zilele  de  acum,  o   ascultăm  marile  opere  muzicale  prin   grafiei  stabilite  la  1904  de  Acade­
           trupă  de  operă  românească,  deşi  nu   graiul  artiştilor  unguri,  erâ  un  punct   mia  română.  Ortografia  pe  care  o
           au  lipsit  străduinţele  în  acest  înţe­  de  genă  conştiinţa  că  noi  nu  avem   propune  dânsul  e  mai  simplă,  mai
                                                                                   uşoară  şi  ar  corăspunde  mai  bine
           les.  Bucureştii  trebuiau  să  aibă  opera   încă  o  instituţie  de  tagma  celor  din   pentru a scrie corect româneşte.
           română,  ca  centrul  firesc  ^al  pulsări-   Budapesta  de  pildă.  Cum,  noi  Româ­    *
           lor  noastre  artistice  şi  culturale.  Dar   nii  încă  nu  ne  avem  opera  noastră?   Răvaş  de  duminecă.  Cu  numă­
           nici  însăşi  somptuoasa  capitală  de   —  ne  întrebam  atât  de  des  în  gân­  rul  de  azi  începem  sub  titula  aceasta
           pe  malul  Dâmboviţei  n-a  putut  în­  dul  nostru.  Şi  ne  venea  cam  cu  mi­  publicarea  unei  serii  de  articolaşe,
           trupa  acest  vis  măreţ  al  tuturor  Ro­  rare  să  ştim  că  Bucureştii  nu  au   cari  vor  trata  în  forma  uşoară  de
                                                                                   scrisoare,  reflexii  subiective  şi  în­
           mânilor.                            încă o operă română.
                                                                                   tâmplările  mai  de  seamă  de  peste
              Operele  sunt  pentru  capitalele   Cu  o  deosebită  bucurie  înregis­  săptămână.  Răvaşul  de  azi  serveşte
           Apusului  un  punct  de  aleasă  mân­  trăm  deci  veştile  cari  ne  vin  acum   numai  ca  introducere  celor  urmă­
           drie.  Şi  mijloace  de  deosebită  atrac­  din  Regat.  In  sfârşit  se  depun  acolo   toare.  *
           ţie  artistică.  Unele  se  pot  mândri   silinţi  serioase  pentru  întruparea  ope­
                                                                                       Un  anuar  simpatic.  Printre  a-
           chiar  cu  mai  multe  opere.  Budapesta   rei  române.  Un  om  de  inimă  şi  de   nuarele  primite  dela  şcolile  noastre
           de  câtăva  vreme  are  două  opere,   bani,  dl  D.  Cristide,  şi-a  pus  în   publice,  teologii  şi  gimnazii  îndeo­
           una,  cea  regală,  ocrotită  de  stat,   gând  să  realizeze  vechea  dorinţă  a   sebi,  s’a  strecurat  în  anul  acesta  şi
           cealaltă,  numită  populară,  întemeiată   cercurilor  artistice  româneşti.  Om   unul  dela  o  şcoală  primară,  aşa  ca
           şi  sprijinită  de  comună.  Fireşte,  a-   serios  şi  bun  muzician,  Dsa,  pe  lângă   o  rază  modestă  de  luminare  într’un
                                                                                   potop  de  raze  de  soare.  Anuarul
           cestea  opere  îngreunează  cu  sume   avântul  înţelegător,  mai  are  la  înde­  acesta  e  al  Şcoalelor  primare  cen­
           considerabile  pe  protectorii  lor.  Dar   mână  şi  averea  şi  simţul  de  jertfă   trale  române  de  băeţi  şi  fetiţe  din
           mândria  naţională  a  Ungurilor  e  bu­  necesar.  Nu-i  lipseşte  nici  concursul   Braşov,  care  afirmative  împlineşte  4
           curoasă de această jertfă.          unor  factori  hotărâtori  în  astfel  de   secole  de  existenţă,  redactat  de  dnii
                                                                                   Ştefan  Popovici  şi  Radu^Prişcu,  în­
              încercările  de  a  se  întemeia  la   întreprinderi  binecuvântate.  Anume:   văţători  la  acea  şcoală.  II  răsfoieşti
           Bucureşti  o  operă  statornică,  s-au   doamnele  din  înalta  societate  bucu-   curios  la  ’nceput,  dar  apoi  din  ce
           repetat  de  mai  multeori  în  cursul   reşteană  i-au  făgăduit  tot  sprijinul   în  ce  cu  mai  multă  simpatie,  căci
           vremilor.  S-au  cheltuit  sume  mari,   moral  şi  material.  însemnăm  cu  ad­  ţi  se  desvăleşte  modelul  unei  şcoale
           s’a  solicitat  sprijinul  statului,  care   miraţie  numele  doamnelor:  General   primare  condusă  de  puteri  didactice
                                                                                   de  întâia  mână,  aranjată  cu  biblio­
           nu  s’a  arătat  străin  de  acestea  miş­  Averescu,  Aretia  G.  Disescu,  Bălă-   teci  alese  pentru  învăţători  şi  şco­
           cări,  s’a  fărâmat  inimă  şi  însufleţire,   ceanu-Stolnici. Şi altele.  lari,  provăzută  cu  colecţii  de  ştiinţe
           dar,  lucru  ciudat,  la  resultat  durabil   Opera  română  e  o  imperioasă   naturale,  de  numismatică,  de  aparate
           nu  s’a  putut  ajunge.  In  legătură  cu   trebuinţă  a  vremii.  Ea  nu  mai  poate   fizice  şi  cu  frumoase  fonduri  pentru
           acestea  silinţe  se  va  pomeni  totdea­  suferi  amânare.  Un  neam  de  două­  biblioteci  şi  escursii.  Aşa  cum  ni  se
                                                                                   încheagă  din  anuarul  acesta  Şcoala
           una  cu  pietate  numele  răposatului   sprezece  milioane  suflete  nu  se  poate
                                                                                    centrală  primară  românească  din  Bra­
           Eduard   Wachmann,    întemeietorul   lipsi  de  această  mândrie  artistică.   şov,  e  poate  cea  mai  de  seamă  şcoală
           simfonicelor,  cum  şi  al  profesorului   Suntem  siguri  că  Bucureştii  nu  vor   din  întreagă  arhidieceza  gr.-ort.  ro­
           Gh.  Ştefănescu,  foarte  cunoscut  mu­  scăpă  momentul  potrivit.  Vom  saluta   mână,  cea  mai  bine  cercetată  şi  cea
                                                                                    mai de valoare.
           zician  dincolo,  cari  în  mai  multe   şi  noi,  cei  din  depărtare,  cu  toată       *
           rânduri  s’au  străduit  să  pună  teme­  căldura  sufletelor  noastre,  întâia  „o-
                                                                                      Condamnarea  trădătorului  Go-
           liile  unei  trupe  de  operă  românească.   peră  română".  Şi  vom  fi  mândri  de   liescu.  Adusesem  şi  noi  la  timpul
           Nesuccesul  nu  este  a  se  atribui  aces­  dânsa.                      său  ştirea,  despre  tradarea  căpitanu­
           tor  vizionari,  sau  altora,  cari  ca  şi          *                   lui  Goliescu,  care  voise  se  vândă
                                                   Monument poetului St. losif.     Rusiei  o  mulţime  de  planuri  de  ale
           dânşii  au  luptat  pentru  întruparea
                                               Moartea  gingaşului  poet  atdelean  a   armatei  române.  A  fost  însă  desco­
           aceluiaş  ideal.  Cauza  pentru  care  nu
                                               sămănut  pretutindeni  jale  şi  durere   perit  şi  întemniţat.  Acu  s’a  adus
           s’a  putut  izbuti  e  aproape  o  taină,   şi  pentru  a-i  păstră  amintirea  în  veci   apoi  judecată  asupra  lui  şi  a  fost
           mai ales pentru noi cei de departe.  de  veci,  s’a  început  o  vie  agitaţie,  condamnat  la  20  ani  muncă  silnică
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13