Page 3 - 1913-29

Nr. 29. C O S I N Z E A N A Pag. 411.

mâne totdeauna adânc imprimată în E interesant cu câtă mândrie îţi a-
inimă. Apusul cult, de care auzeai rată crâşmarii de prin Bonn sau lena
pomenindu-se atâta, într’adevăr te colţişorul din ospătăriile lor, unde
cucereşte în cea dintâi clipă. Tre­ a stat la masă cutare prinţ sau lite­
când peste graniţele Ungariei, deja rat cu nume mare. Şi, faţă de aces­
funcţionarii, dela tren de pildă, suni tea colţişoare, el, burghezul, se
mai prevenitori, mai calzi la înfă­ poartă cu o religiositate pedantă.
ţişare. Acolo te simţi, tu, publicul, Pentru toată lumea nu ar schimbă
că eşti servit pentru paralele tale, o mobilă, sau nu ar şterge o însem­
nu ca la noi, unde toţi purtătorii nare de pe păretele chiliei...
de uniforme dela căile ferate se cred Cu aceeaş pietate şi însufleţire,
îndreptăţiţi să-şi verse ifosurile a- cu care se poartă faţă de monu­
supra capului tău. Par’că publicul e mentele istorice, sărbătoresc Germa­
pentru ei, nu dânşii pentru public. nii aniversarele faptelor şi întâmplă­
Un lucru ce poţi să observi nu­ rilor de seamă din trecutul neamu­
mai decât la sosirea în Germania, lui lor. E deadreptul înălţător să
este alipirea mare pe care o mani­ vezi o asemenea serbare.
festă poporul german faţă de trecu­ In zilele de curând trecute s’au
tul său. In nici o parte a Europei Tip de bărbat mohamedan din Casmir. început la Breslau serbările cente­
poate, rămăşiţele şi urmele istoriei narului independenţei, cari se des­
nu sunt încunjurate cu atâta respect una casele străvechi, domuri şi tur­ făşoară cu grandiositatea vrednică
şi pietate ca pe pământul nemţesc. nuri medievale. Iar Nemţii pentru de-un imperiu ca al Germanilor.
Iar temeiul acestei alipiri e de a se toată lumea asta nu le-ar schimbă Iar acum vestesc ziarele aceste
căută în adâncul simţ patriotic al cu altele. Singur numai dărâmarea serbări la Heidelberg. Cine nu a
Germanilor. Ei îşi adoră trecutul, unei case vechi, fără nici o însem­ auzit de Heidelberg? Cel puţin de
fiindcă sunt mândri de dânsul. nătate istorică de altfel, e socotită „Alt Heidelberg“-ul lui Wilhelm
Oraşele nemţeşti aproape toate la dânşii ca un păcat naţional. Faţă Meyer-Forster ? Vechiul oraş univer­
au o pronunţată culoare de vechime. de vreun moment mai însemnat din sitar, cu studenţi veseli, cu cântece
Centrul oraşelor îl formează totdea- trecutul lor, sunt deadreptul fanatici. şi cu petreceri frumoase ?

învăţătorii şcoalei primare de băeţi şi fete din Braşov: Ioan Baboie, G. Govan, St. Belindescu, cei 3 din sus; G. Preş-
merean, D. Mareea, Tullia Găvruş, N. Furnică, C. Muşlea, N. Oancea, şirul al doilea stând în picioare; A. Popovici,
Gr. Popescu, St. Popovici, R. Prişcu, A. llasievici, N. Stoicovici, şirul al treilea, şezând.