Page 4 - 1913-29
P. 4
Pag. 412. C O S 1 N Z E A N A Nr. 29.
mea dela universitate şi-a plătit şi
ea tributul faţă de familia princiară
de Baden. In temeiul unei vechi da-
tine, rectorul universităţii din Hei-
delberg, an de an e marele prinţ,
împrejurare care arată legăturile
strânse ce sunt între vechiul institut
de cultură şi între familia domni
toare. Fireşte, agendele rectorului
le isprăveşte un locţiitor.
In sala festivă îşi fac apariţia or-
ganisaţiile studenţeşti, vestitele Bur-
schenschaft-uri, în costumele tradi
ţionale, cu cocarde de diferite cu
lori, cu chipiele lor mici şi unii cu
săbii. Strigătele de „hoch“, la a-
dresa casei princiare, nu mai conte
nesc. Un student se ridică şi ros
teşte un scurt salut, terminând cu:
„Trăiască marele Prinţ! Vivat Rec
Porturi româneşti din Nâdab, comitatul Arad. După cum se vede şi din ilustraţia
noastră aceste porturi sunt influinţate de portul unguresc de pe pustă în măsură tor Magnificentissimus!“ Lumea a-
foarte mare. — Fotografia de Gh. Popoviei, student unirersitar. —
clamează în furtună de aplause. E
duioasă alipirea strânsă ce-o simt
In zece zile dearândul s’a dat artificii. Toată lumea par’că pluteşte Grrmanii faţă de familiile lor dom
aici o sărbătoare în onoarea vechi în valuri de extaz. Nu se mai ob nitoare.
lor prinţi electori de Pfaltz. Peste servă deosebirile de clase sociale. Se cântă imnuri şi marşuri na
zi întreg oraşul eră un codru de E o bucurie şi un elan general. La ţionale, se aclamează „Kaiserul‘“ şi
drapele, de toate culorile. Alt semn o clipă dată, muzica începe o cân iarăş Prinţul. La urmă, studenţii
nici nu arătă festivitatea. Germanii tare de joc şi sute de perechi se comandă bere şi se începe cheful
harnici, peste zi îşi văd fiecare de frământă în tacturi legănate, săltă ştrengăresc după obiceiul vechi. Nu
afaceri, ca oameni practici ce sunt. reţe uneori. E numai cânt şi veselie. se aude decât zângănitul paharelor.
Abia seara se încheagă în grupuri Sentimentul naţional răscolit nu mai Şi se văd căciuliţe studenţeşti stră
compacte, vesele, şi o pornesc spre încape în inimi, ci se revarsă în o pungând aerul.
bătrâna cetate de pe malul Neckar- cutropitoare seninătate şi veselie. Nu sunt rare astfel de conveniri,
ului. Intre zidurile învelite de muşchi, Spre sfârşitul serbărilor, tineri când se amestecă printre studenţi
pe cari se văd încă urme de asedii
din vremuri tulburi, se desfăşură
jocuri de cavaleri, conducte istorice
fidele, privite cu adâncă pietate şi
însufleţire de cetăţenii înţelegători.
Apare figura legendarului Frideric
al V-lea de Pfaltz, încunjurat de
oşteni cu săbii late şi cu coifuri
negre. Apoi şir nesfârşit de grafi şi
burgezi de demult, toţi în ţinută
marţială, mândră. Locul duduie de
pasul cailor şi de sgomotul voinicilor.
Publicul privitor se entuziasmează
şi fiecare neamţ e mândru de tre
cutul şi de neamul său.
Când întunerecul nopţii vine de
cuprinde cu vălul său conturele cas
telului, atunci se aprind mii şi mii
de lampioane, se înfiripă glasuri de
orchestre şi de coruri, în aer se cern
puzderie de scântei, sbucniri de Tipuri de femei din Bengalia.