Page 4 - 1913-29

Pag. 412. C O S 1 N Z E A N A Nr. 29.

mea dela universitate şi-a plătit şi
ea tributul faţă de familia princiară
de Baden. In temeiul unei vechi da-
tine, rectorul universităţii din Hei-
delberg, an de an e marele prinţ,
împrejurare care arată legăturile
strânse ce sunt între vechiul institut
de cultură şi între familia domni­
toare. Fireşte, agendele rectorului
le isprăveşte un locţiitor.
In sala festivă îşi fac apariţia or-
ganisaţiile studenţeşti, vestitele Bur-
schenschaft-uri, în costumele tradi­
ţionale, cu cocarde de diferite cu­
lori, cu chipiele lor mici şi unii cu
săbii. Strigătele de „hoch“, la a-
dresa casei princiare, nu mai conte­
nesc. Un student se ridică şi ros­
teşte un scurt salut, terminând cu:
„Trăiască marele Prinţ! Vivat Rec­
Porturi româneşti din Nâdab, comitatul Arad. După cum se vede şi din ilustraţia
noastră aceste porturi sunt influinţate de portul unguresc de pe pustă în măsură tor Magnificentissimus!“ Lumea a-
foarte mare. — Fotografia de Gh. Popoviei, student unirersitar. —
clamează în furtună de aplause. E
duioasă alipirea strânsă ce-o simt
In zece zile dearândul s’a dat artificii. Toată lumea par’că pluteşte Grrmanii faţă de familiile lor dom­
aici o sărbătoare în onoarea vechi­ în valuri de extaz. Nu se mai ob­ nitoare.
lor prinţi electori de Pfaltz. Peste servă deosebirile de clase sociale. Se cântă imnuri şi marşuri na­
zi întreg oraşul eră un codru de E o bucurie şi un elan general. La ţionale, se aclamează „Kaiserul‘“ şi
drapele, de toate culorile. Alt semn o clipă dată, muzica începe o cân­ iarăş Prinţul. La urmă, studenţii
nici nu arătă festivitatea. Germanii tare de joc şi sute de perechi se comandă bere şi se începe cheful
harnici, peste zi îşi văd fiecare de frământă în tacturi legănate, săltă­ ştrengăresc după obiceiul vechi. Nu
afaceri, ca oameni practici ce sunt. reţe uneori. E numai cânt şi veselie. se aude decât zângănitul paharelor.
Abia seara se încheagă în grupuri Sentimentul naţional răscolit nu mai Şi se văd căciuliţe studenţeşti stră­
compacte, vesele, şi o pornesc spre încape în inimi, ci se revarsă în o pungând aerul.
bătrâna cetate de pe malul Neckar- cutropitoare seninătate şi veselie. Nu sunt rare astfel de conveniri,
ului. Intre zidurile învelite de muşchi, Spre sfârşitul serbărilor, tineri­ când se amestecă printre studenţi
pe cari se văd încă urme de asedii
din vremuri tulburi, se desfăşură
jocuri de cavaleri, conducte istorice
fidele, privite cu adâncă pietate şi
însufleţire de cetăţenii înţelegători.
Apare figura legendarului Frideric
al V-lea de Pfaltz, încunjurat de
oşteni cu săbii late şi cu coifuri
negre. Apoi şir nesfârşit de grafi şi
burgezi de demult, toţi în ţinută
marţială, mândră. Locul duduie de
pasul cailor şi de sgomotul voinicilor.
Publicul privitor se entuziasmează
şi fiecare neamţ e mândru de tre­
cutul şi de neamul său.
Când întunerecul nopţii vine de
cuprinde cu vălul său conturele cas­
telului, atunci se aprind mii şi mii
de lampioane, se înfiripă glasuri de
orchestre şi de coruri, în aer se cern
puzderie de scântei, sbucniri de Tipuri de femei din Bengalia.