Page 5 - 1913-29
P. 5
N r . 2 9 . C O S I N Z E A N A Pag. 413.
entuziasmez, discut şi fac la planuri, gată şi pururi gata a ascultă astfel
că par’că n’aş aveâ nimic atceva de de poveşti, cari par a se fi petrecut
făcut. De, aşa-i pe vreme de războiul cu mii de ani înainte, ori cu mii de
Sufletul se frământă, se agită şi pen ani mai târziu, irelevant, numai în
tru alte noutăţi devine indiferent. zilele noastre nu! Şi să vezi, că-i
Cele ce se petrec în jurul nostru nu de fapt curios şi romantic. Lucrul
mai au par’că nici o însemnătate şi s’a petrecut în apropierea insulei
lucruri, cari altădată te făceau să le Wight şi unul din cei doi rivali,
treci cât de cât prin suflet, gândind Edward Pattner şi Allan Wels, a ră
asupra lor, acum te lasă rece şi nu mas mort în adâncul apelor, nici
mai reagezi la ele... Şi cu toate a- măcar găsi nu l’au mai putut, ca
cestea am citit deunăzi totuş o nou frumoasa copilă, cu ochii visători şi
tate scurtă, care m’a făcut, ca să-mi plini de ispită, cum sunt şi ai ma
uit pe câteva momente şi de bubui tale, să-l poată petrece la mormânt
turile de tun şi de trufia bulgărească. şi să-i anine o floare pe cruce. Ei
Am cetit o scenă tragică, petrecută erau scufundători şi culegeau din a-
departe de lumea pământeană, cu dâncul mării mărgeanele acele scum
zgomotul ei infernal şi ucigător de pe şi fermecătoare, pe cari le poartă
nervi, departe, până unde nu stră- la gât fetele bogate. Lucrau pe lângă
acelaş vapor şi erau duşmani la cu
ţite pentru fată, iar ea sărmana râ-
deâ neştiutoare şi le împărţeâ pe-o
formă zimbetele dulci, fără ca să-şi
dea seama, că asta nu-i ertat şi nu-i
cuminte, că-i făceâ duşmani, temân-
du-se fiecare din ei, că pe celalalt
îl iubeşte mai mult şi mai adevărat.
Hăinuţă pentru copilaşi lucrată cu mâna. Vezi, dragă Li, matale să nu te porţi
vreodată aşa şi să faci şi altuia ochi
şi membri ai casei princiare. Şi de dulci, că asta pentru cel ce te iu
sigur, frumoase clipe când vreun beşte e chin şi durere. Şi să nu
„Karl Heinz", ca în „Alt Heidel- crezi, că trezind gelozia în sufletul
berg“, îşi face pe ceafă chipiul stu celuia, care ar muri de dragă ce-i
denţesc şi răstoarnă păharul cu bere eşti, te-ar îndrăgi şi mai mult. Nu !
spumoasă, în tovărăşia tinerilor plini El va duşmăni numai pe rivalul său,
de viaţă. Dovadă de căldura şi e- iar despre matale şi-ar face gânduri
nergia cu care se aprind inimile rele şi şi-ar perde credinţa în dum
germane Ia glasul trecutului şi al neata, iar mai târziu şi-ar perde şi
tradiţiilor naţionale. dragostea, pe care mata te arăţi ast
fel a nu o şti preţui îndeajuns şi
Răvaş de duminecă ţ
27/VII 1913.
Dragă Li,
In urechi îmi sună numai bubui
turi de tun şi zăngănit de arme.
Pare că văd aievea dorobanţii ro
mâni, mândri şi voinici, aruncându- Ofiţer din garda parlamentară a Un
se orbeşte în ploaia de gloanţe şi gariei, făcută de contele Ştefan Tisza,
pentru ca să poată amuţi cu ajutorul
ducând cu cinste drapelul sfânt al ei glasul deputaţilor opoziţiei După
ţării româneşti peste câmpiile bul scandalul zilelor din urmă, când un
gare. Ce vis frumos şi măreţ trăiesc ofiţer de acesta a năvălit cu sabia
vitejii aceştia şi cum îi invidiez, asupra unui deputat, conducerea ar
matei a intrevenit, ca garda parla
Doamne. Ii invidiez şi aşa aş vrea mentară să fie pusă sub conducerea
să fiu şi eu alăturea de ei, în mijlo forurilor militare.^
cul lor, cu ei împreună. Să mergem
cu fruntea ridicată spre Sofia, ceta bate nici glasul detunător al ghiu
tea încăpăţînată şi trufaşă, cetatea lelelor şi nici ^zgomotul lumii: în a-
plină^ de păcate, care-şi merită soar- dâncul mării. Inchipuieţi, dragă Li,
tca. In suflet trăesc şi eu toate mo o scenă tragică în adâncul apelor
mentele acestea măreţe şi deşi de misterioase, unde totul pare liniştit,
parte de ei, în altă ţară, dar simţesc tăcut şi mort. O scenă tragică, o
acelaş foc în piept, ca şi când aş fi luptă pe vieaţă şi pe moarte a doi
în nemijlocita lor apropiere... bărbaţi, cari iubeau aceeaş fiinţă Băeţii regelui Angliei în plimbarea obici
nuită din zilele de vară. Merg singuri în
Citesc zi de zi veştile, cari so scumpă pe pământ. E curios, aşa-i, împrejurimi, ca să cunoască pământul ţării
sesc de pe câmpul de luptă şi mă şi aprinde şi imaginaţia matale bo şi obiceiurile poporului.
