Page 6 - 1913-29
P. 6
Pag. 414. C O S I N Z E A N A N r . 2 9 .
după cuviinţă... Şi aşa cei doi, de întâmplător, prin locul fericitei co ceste şire din vre-un imbold de anti
cari îţi povestesc, se ’nvrăjbiseră rău pilării, nu rămâneji miraţi, văzând semitism; nu suntem adepţii nici
şi când într’o zi s’au cufundat iară cum trece pe şosea, spre gară, o unui fel de intolerantă, ci prindem
în adâncul apelor, s’au hotărît ca
să-şi facă seama şi s’au pus să due elegantă trăsură cu arcuri, în care câteva însemnări din vieata ovreilor,
leze cu cuţitele acele ascuţite şi scli şed boiereşte un coconaş şi o dom pentru caracteristica lor. Şi pentrucă
pitoare, ce le purtau la brâu, ca să nită, cu ghenunchii înveliţi în blă sunt interesante.
se apere împotriva peştilor mari, cari nuri scumpe? Dacă nu vă dumiriţi Tot de acelaş noroc au parte
ameninţau să-i înghită. Şi în lupta degrabă, întrebaţi, rogu-vă, pe Ro ovreii şi în vieaţa mai înălţată dela
asta turbată a lor, Pattner a tăiat mânul care vă iese în cale cu sapa oraşe. Fireşte, acest noroc nu e în
ţevea de gumă alui Wels, prin care
el primea dela suprafaţă aerul tre lucie pe spate: tâmplător la dânşii, ci e o urmare
buincios pentru respirare şi bietul „Cine-s boierii, nene Sâvule? naturală a însuşirilor pronunţate pe
Wels s’a înecat acolo în adânc. Când — Păi, domnu nu ştie? Nu se cari le au. însuşiri de căpătuire, de
pe Pattner l’au scos apoi cei de pe poate... E trăsura domnului Birmann, pătrundere pe orice teren. Ovreul să
vapor la suprafaţă, a mărturisit pă ştie afla ori unde, e îndrăzneţ în
catul său mare şi a fost dat pe mâna cu domnişorii. Se duc la oraş, la
judecăţii. scaldă. afaceri, stăruitor. Lucruri ce nu li se
Şi aşa fata cu ochii ispititori a — Ce Birmann, frate? Ce domn? pot tăgădui.
rămas văduvită de amândoi cavalerii Eu ştiu domn în sat numai pe popa Am cules la întâmplare câteva
ei şi acum plânge mereu, că-i muşcă Grigore. în copilăria mea nu erau date, privitoare locurilor pe cari le
sufletul plăpând conştiinţa, că a făcut domni la noi. ocupă Ovreii în vieata publică a
celor, cari o iubeau, atâta năpastă...
— S’au schimbat vremile de-a- Ungariei şi a altor state, ori la ono
Ştirea aceasta, care matale, de
sigur ţi-a scăpat, eu am cetit-o în tunci. Schimbat... Acum domn la rurile la cari s’au putut avântă.
duioşat şi m’am gândit cu durere la noi e domnu Birmann. Are ciurdă Mulţi se vor miră, cetindu-le.
tragedia pe care ea o desvăleşte su de boi şi moşie cât un hotar. Şi Primarul, lord-majorul Budapes
fletului. Şi aşa am uitat pentru câ trăsură cu legănuş, cum vedeţi colo tei, Heltai Jeno, ales de curând, e
teva clipe de bubuitul tunurilor şi coconii dumnisale.
ţi-am scris-o şi matale, ca să vezi, ovreu. Vaddsz Lipot, secretar de
că în lume se ’ntâmplă afară de tra — De când e domn Birmann la stat pe lângă ministerul de justiţie,
gedii mari şi îngrozitoare, cari umplu dvoastră, nene? asemenea, Văzsonyi Vilmos, un co
cu zgomotul lor jumătate de lume, — Să tot fie de 30 de ani. Mai rifeu al oposiţiei maghiare, apără
şi alte tragedii mărunte şi duioase, de demult nu-i. Tatăl coconaşilor torul sărbătorit în procesul D£sy-
cari încă seamănă în inimi durere şi
din trăsură era atunci jupân şi vin Lukâcs, e tot ovreu şi el. între depu
tnste a Radu Mărgean.
* -
dea chibrite de câte-un ban...“ taţii actuali, jidanii sunt nenumăraţi.
□ □ □
Şi câţi Birmanni de aceştia nu Nu e mult de când a murit în
O V R E I I întâlnim la tot pasul? Nu scriem a Budapesta contele Hatvan-Deutsch
Un neam de oameni, cari trec
din izbândă în izbândă. Nu-i iper-
bolă, nici saltul unei fantasii înari
pate această constatare. E un ade
văr comun, din domeniul realităjii.
Să ne gândim de pildă la tipul,
pe care îl întâlnim în vieajă la tot
pasul. Câţi dintre noi nu au asistat
în zilele senine ale copilăriei, la
întrarea „triumfală" a vreunui ovreu
adunător de sdrenţe în satele noas
tre? Desigur cetitorii noştri îşi mai
aduc aminte de biata gloabă din
ham, de căruţa hodorogită, de hă
ţurile numai sfoară şi de sflederele
cărămizii de lângă urechile jupânu-
lui, care se ivea în capătul satului
cu inelele şi verigele lui de aramă.
Ştiji ce petrecanie pe tabăra de
copii, ce râs şi hohot, de să se ri Studenţi dela gimnazul român din Braşov în escursie la Pompei, în Italia, sub con
dice în slavă uliţa ? ducerea zelosului profesor Dr. losif Bl aga. Dl Blaga aproape an de an aranjază
escursii de felul acestora şi de pe clasa primă gimnazială înfiinţează fond anume
Ei, şi pe urmă, dacă vă abateţi pentru câte-o astfel de escursie, pe care o face cu elevii, când ajung pe clasa VII.
