Page 4 - 1913-31
P. 4
Pag. 444. C O S I N Z E A N A Nr. 31.
noastre de oameni înstrăinaţi. Spre
seară flăcăii noştri se ’nfundau în
cele crişme murdare şi chefuiau fe
ciorii cu rachiu, pe care iau 2 co
roane pentru litru crâşmarii murdari
turci şi bosnieci...
Aşa petrec ostaşii noştri acolo
de-un an de zile acum. Bântuie
printre ei un morb de stomac şi
mulţi se prăpădesc din pricina a-
ceasta. Aproape zi de zi înmor
mântăm pe câte unul. Sunt apoi un
fel de musculiţe mici, cari te pişcă
noaptea şi te ’nveninează, că-fi perzi
Medalia istorică, de care am amintit în numărul trecut al revistei noastre. Această conştiinţa câte 2—3 zile. Noroc, că
medalie s’a bătut din prilejul redobândirii Silistriei, care acu-s 500 de ani aparţinea
lui Mircea cel Mare, voevodul Ungro-Vlahiei. primejdioase nu sunt de altfel şi
dupăce te-au pişcat de vreo două
Ţi-am spus de căsărmi, dar să apoi pe jos. Noaptea când veniâ ori şi ai suferit, nu mai reagează cor
nu crezi, că locuim în căsărmi. La vreo ploaie — şi atunci mă gân pul la veninul lor...“
început am locuit şi dormeam 90 deam la Ardeal întotdeauna — cur- Atâta mi-a povestit cunoscutul şi
de feciori într’o odaie, în care pe geâ apa povoi, dâ peste aşternut am ţinut să comunic acestea şi
timp de pace nu locuiesc decât şi nu mai erâ modru să durmim. cetitorilor revistei „Cosinzeana",
26—30 de inşi. Erâ ceva îngrozitor Vegheam toată noaptea, ne sculam ca să-şi aducă aminte de nenoro
să vezi dormitoarele acestea. Dor şi bălălăiam prin apă până ’n glezne. ciţii, cari aproape de-un an de zile
mea fecior lângă fecior pe strajacele
goale, aşternute pe podele. într’o zi
am avut inspecţie, a venit medicul
— aici el e cel mai mare domn —
şi când a văzut claia de strajace a
izbucnit în înjurături. A dat apoi
poruncă şi a doua zi am fost scoşi
în liber sub corturi. Paturile au ră-
mas în casarmă şi aici dormeam
Maest. Sa Regele Carol studiind harta cadrilaterului împreună cu statul său major.
O, ce îngrozitoare erau aceste nopţi îşi petrec vieaţa prin văgăunile Her-
şi ce obositoare... ţegovinei, expuşi la boale şi tot fe
Dela exerciţii ne rentorceam cam lul de primejdii, iar acasă familiile
pe la 10 ore şi atunci căpătăm rast dânşilor rabdă şi luptă cu greul vieţii,
ziua întreagă. Ne culcam pe spate fără nici un ajutor din partea statu
şi ne dam pradă visurilor apoi ziua lui, care le-a dus ocrotitorii de zece
întreagă. Clipele acestea erau şi mai luni de zile, lăsându-le în cea mai
chinuitoare. Cum nu eram ocupaţi, neagră mizerie.
Dl Tache Ionescu, ministrul de interne ne gândiam la cei de-acasă şi a-
al României şi delegat la conf. de pace. tunci simţeam îndoit năcazurile