Page 7 - 1913-31
P. 7

N  r .   3 1 .                           C  O  S I N  Z E A  N  A                           Pag. 447.

   coare  şi  în  seri  cu  lună  adia  pe  ţăr­  cum  zi  de  zi  se  întramă  şi  se  însă-  şi  culturală,  despre  munca,  câştigul
   mul  mării  întotdeauna  un  vânt  şă­  nătoşează.  Dar  Ostende  nu  erâ  ve­  şi  organizaţia  lor.  La  urmă  încheie
                                                                           cu  aceea,  că  faţă  de  Românii  din
   galnic,  iar  valurile  răscolite  izbeau  selă.  Teatrele  şi  şalele  de  concerte
                                                                           America  conducerea  noastră  biseri­
   în  zăgazuri  în  zgomot  ritmic  şi  plin  erau  pustii*  cafenelele  goale  şi  pro­  cească  trebue  să  se  intereseze  mai
   de  poezie.  Eră  vieaţă  aici  şi  eră  li­  prietarii  lor  stau  posomorâţi  şi  trişti  mult,  iar  băncile  noastre  ar  trebui
   nişte.  In  clipe  de  reverie  puteai  ră­  ziulica  ’ntreagă.  Nu  mai  erâ  baccarat,   să  desvoalte  o  mişcare  economică
   tăci  pe  alee  întinse  cu  straturi  de  nu  mai  erâ  risipă  de  bani.  Şi  cele   raţională  între  ei,  înfiinţând  o  bancă
                                                                           românească  americană,  şi  atunci  n’ar
   flori  şi  cu  fântâni  săritoare,  puteai  mai  elegante  cafenele  şi  hotele  au
                                                                           trebui  căutat  modru  de-a  combate
   în  clipe  de  aceste  să  te  pui  pe-o  început  să  se  închidă  rând  pe  rând   imigrarea  în  America.  Broşura  costă
   luntre  şi  să  rătăceşti  în  legănarea  şi  să  rămână  zăvorâte.  Ostende  fără  60 bani, franco.
                                                                                           *
   valurilor  ceasuri  întregi,  învremece  jocurile  de  cărţi  nu  mai  aveâ  atracţii
   gândul  tău  nu  erâ  turburat  de  ni­  şi  nu  mai  putea  există  în  forma  ei   Internatul  studenţilor  români
                                                                           din  Budapesta,  întru  ridicarea  că­
    meni şi de nimic... Când liniştea prea  strălucitoare  ca  băi  de  mare  mon­
                                                                           ruia  se  începuse  o  aşa  de  frumoasă
    mare  te  obosiâ  şi simţiai  nevoia unei   diale.  Doui  ani  a  ţinut  letargia   muncă  plină  de  entuziasm,  nu  se  va
    distracţii,  înaintea  ta  stau  deschise  aceasta  a  ei  înecată  din  care  părea  ridică,  din  pricină  că  guvernul  nu  a
    teatre  de  vară,  sale  de  concerte,  în  că  nu  se  va  mai  reculege  niciodotă.  întărit  statutele  referitoare  Ia  el,  ba
    cari  răsună  glasul  lui  Caruso,  Kurz,   In  vara  asta  însă  s’a  recules.  Regele   a  pretins,  ca  acele  să  se  schimbe
    Zelma  şi  Tamagno...  Asta  pentru  Albert  într’un  moment  de  mândrie   radical,  dându-se  dreptul  şi  studen­
                                                                           ţilor  neromâni,  ca  să  poată  locui  în
    caz,  că  ai  fi  fost  un  suflet  mai  ales,  naţională  a  redat  părăginitelor  băi   el  şi  ca  întreagă  instituţia,  ca  atare,
    mai poetic, căci fiind dornic de zgo­  dreptul  la  joc  de  baccarat  şi  milio­  să  fie  pusă  sub  controla  unui  co­
    mot  de  oameni  şi  de  enervări  de  narii,  snobii  şi  mişeii  au  pornit  mai   misar  din  ministeriu.  Sub  astfel  de
    nervi,  puteai  trece  liniştit  pe  lângă  vehement,  ca  oricând,  ca  să-şi  reo­  împrejurări,  fireşte,  societatea  „Petru
    aceste  temple  ale  artelor  şi  găsiai   cupe  locurile  în  jurul  meselor.  Şi   Maior"  din  Budapesta  va  renunţă  la
                                                                           planul  său  frumos,  de  a  vedeâ  ridi­
    cu  doi  paşi  mai  încolo  renumitele   de-acu  nainte  în  Ostende  vor  fi  din   cat  acest  internat,  de  care  de  altcum
    cluburi  de  Ostende,  în  cari  se  pră­  nou  concerte,  teatre,  iluminaţii;  va   e aşa de mare nevoie.
    pădeau  milioane  la  masa  de  bacca-   fi  lux,  va  fi  viaţă...  va  fi  prilej  de   *
   rat, noapte de noapte. Aici erâ strân­  ruină.                             Poveştile Grimm - de-un secol.
                                                                           Cele  mai  cunoscute  poveşti  pentru
    să  lumea  celor,  cari  aveau  parale
                                                                           copii  în  literatura  universală  sunt
    din  abundanţă  şi  nervi  de  cheltuit
                                                                           fără  îndoială  cele  ale  fraţilor  Grimm.
   îndeajuns.  Şi  în  Ostende  numai  lume  R Â N D U R I   M Ă R U N T E  întâia  ediţie  a  acestor  povestiri  a
    de  aceasta  veniâ  în  verile  călduroase                             apărut  în  1812  înainte  de  Crăciun
    şi  pline  de  năduf.  Nicăiri,  ca  aici,                             şi-au  fost  cu  totului  altfel,  decum
                                           „în temniţele Stambulului".     noi  le  cunoaştem  azi.  Afară  de  fraţii
    nu  se  jucau  jocuri  de  noroc  şi  nu
                                       Volumul  acesta  al  domnului  Victor   Grimm  au  avut  mare  rol  la  editarea
   se  cheltuiau  sume  enorme.  Mersese   Eftimiu,  apare  tocmai  acum  când   şi  întocmirea  lor  scriitorul  Armin,
    vestea  oraşului  belgian  şi  cuvântul  de  viaţa  popoarelor  din  Balcani  se   nevasta  sa  Betina  şi  editorul  Renner
    Ostende  devenise  sinonim  cu  jocul  vorbeşte  foarte  mult.  De  aceea  e   din  Berlin.  După  doi  ani  a  apărut
                                       actual  şi  se  ceteşte  cu  interes,  căci
    de  baccarat  la  care  se  pot  câştigă                               ediţia  a  doua  a  poveştilor,  de  data
                                       se  desvălesc  în  el  în  formă  literară   aceasta  ilustrată  frumos  şi  împodo­
    milioane.  —  Jucătorul  pasionat  nici­
                                       amănunte  interesante  din  o  lume   bită.  Desemnurile  le-a  făcut  tot  unul
    odată  nu  se  gândeşte  la  perdut.  —   vecinie  străbătută  de  zgomot  de   din  familia  Grimm  şi  în  forma  a-
   Asta  aşa,  până  odată.  Până  când  armă  şi  de  întâmplări  sângeroase.   ceasta  apoi  au  pornit  ca  să  cuce­
    acu-s  2  ani  regele  Albert  prin  o po­  Povestirile  dlui  Victor  Eftimiu  sunt   rească  lumea.  Au  fost  traduse  a-
                                       uşoare,  simple  şi  au  întotdeauna  un   proape  în  toate  limbile  şi  au  ajuns
   runcă  aspră  a  pus  capăt  jocurilor  a-
                                       sâmbure  de  adevăr,  care  numai  tre­  la  sute  de  ediţii;  acestea  însă  se
    cestea  hazarde.  Când  s’a  lăţit  vestea,   cut  prin  fantazia  sa  de  scriitor,  apare   deosebesc  foarte  mult  de  ediţia  ori­
    că  în  Ostende  mesele  de  baccarat  ca  ceva  închipuit  şi  din  domeniul   ginală.  Caracterul  lor,  care  la  ’nce-
    au  rămas  pustii,  lumea  a  fost  foarte  imaginaţiunei.  Dăm  azi  în  revista   put  fusese  poporal,  s’a  schimbat  în­
    mulţumită  şi  numai  milionarii,  snobii   noastră  din  volumaş  bucata:  „Spre   cetul  cu  ’ncetul  şi  au  devenit  curat
                                       ţara  nouă“,  care  prin  felul  de  trac-   poveşti  pentru  copii.  Acum  că  s’au
   şi  mişeii  au  vărsat  o  lacrimă  de  du­
                                       tare  şi  subiectul  său,  e  foarte  duioasă   împlinit  o  sută  de  ani  dela  apariţia
   rere  şi  de  regret...  După  porunca
                                       şi emoţionantă.                     lor,  editorul  Bech  a  scos  o  ediţie
   aceasta  dată  cu  scop,  fără  îndoială            *                   originală  a  acestor  poveşti,  în  semn
   nobil, înspre Ostende şi-au luat dru­  Românii  din  America.  Domnul  de  veneraţiune  faţă  de  munca  auto­
   mul  într’adevăr  numai  oameni  de  Ion  Iosif  Şchiopul,  fost  redactor  in­  rilor,  care  a  fost  aşa  de  mult  schim­
   treabă:  fiinţe  visătoare,  bătrâni  bol­  tern  al  ziarului  Tribuna,  publică  în-  bată în o sută de ani.
                                                                                            *
                                       tr’o  broşură  cu  titula  „Românii  din
   navi  şi  femei  infirme.  Aceştia  se
                                       America",  interesante  observaţii  pri­  Scandalul fabricei Krupp. De
   delectau  în  paviloanele  pompoase,   vitoare  la  Românii  duşi  în  această  fabrica  Krupp  a  auzit  fiecare  cetitor
   în  luminăţiile  ferice,  în  muzica  pro­  lume  îndepărtată  şi  dă  interesante  de  ziare.  E  fabrică  germană  milio­
   dusă  de  valurile  mării  şi  simţeau  informaţii  despre  viaţa  lor  socială  nară  de  tunuri,  care  atunci,  când
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12