Page 7 - 1913-32

N r . 3 2 . C O S I N Z E A N A Pag. 463.

ţi os şi foarte des întrebuinţai, după flacăra de curenţi. De atunci lam- O invenţie genială, care va
cum este şi astăzi în ţările răsări­ pele au ajuns la o mare perfecţiune. pune capăt războiului. Din Franţa
tene. Era indispenzabil nu numai Cine dintre noi a putut să se plângă sosesc veşti despre o ciudată invenţie
la gătirea mâncărilor, ci aproape în că-1 înăduşă la scris sau la cetit a unui inginer italian cu numele
Ulivi, care dovedindu-se adevărată,
toate condiţiile vieţii. Luptătorii îşi scrumul şi mirosul greu al luminilor va pune capăt războaielor în viitor...
ungeau trupul cu uleu, iar femeile, de său, ca de pildă foarte harnicii Inginerul italian a inventat afir­
între altele, găteau dintr’ânsul opaiţe. călugări din Mănăstirea Blajului din mative un modru cum să se aprindă
înmuiau fire de in, de cânepă, vremea vlădicului Bob? dela 20 chilometri depărtare pravul
sau de papură în acest oleu şi a- Gazul şi electrica sunt o nouă de puşcă din magazine şi de prin
veau material de luminat. Romanii etapă în lupta pe care o poartă o- locurile închise, fără sârmă, fără alte
mijloace, decât cu ajutorul unor raze
au mers mai departe c’un pas: au menirea în contra întunerecului, cea de soare, pe cari el Je poate proectâ
folosit ceara de stup, pe care o mai strălucită şi mai apropiată de oricât de departe. In zilele trecute
turnau în fire de trestie, în cari în- desăvârşire. a. l. Ulivi a făcut strălucite probe cu in­
troduceaau fitile de cânepă sau de venţia sa în faţa a câtorva trimişi
măduvă. Dela dânşii îşi au deci o- de-ai ministerului de războiu fran­
cez şi probele au reuşit splendid.
riginea luminile noastre de astăzi. R Â N D U R I M Ă R U N T E Din depărtare de 20 chilometri el a
Mai mare preţ puneau însă şi Ro­ aprins praful de puşcă de pe câteva
manii pe opaiţele cu oleu. Acestea Serbările Asociaţiunii. în anul vapoare puse anume la distanţa a-
erau făcute din pământ, din bronz, acesta marile festivităţi ale Asocia­ ceasta enormă şi le-a aruncat pe
sau chiar din sticlă. Celea mai dese ţiunii se vor ţinea in zilele de 13, toate în aer. După aceea tot ase­
menea a aprins cu ajutorul apara­
14, 15 şi 16 Septembre st. n. în
erau cele cu fitil, dar să întrebuin­ Orăştie. Din prilejul acesta socie­ tului său praful din nişte butoaie,
ţau şi cu două sau mai multe fitile. tatea românească se pregăteşte din care erau ascunse la aceeaş de­
Uneori chiar cu 12. Lângă morţi şi greu, ca să poată primi oaspeţii ce părtare...
în temple se aplicau des aceste fe­ vor sosi la serbări, cu un concert Când vestea aceasta a sosit la
linare. Dintre Greci, Atenienii aranjau ales, apoi cu interesante expoziţii Paris, ziarele au scos ediţii speciale,
în onoarea zeilor serbări cu jocuri de-ale meseriaşilor, de-a „Atelierului amintind despre invenţia lui Ulivi,
de ţesături şi cusături“ şi altele. Nă­
ca despre cea mai mare invenţie o-
de facle. Chiar şi în curtea împă­ dăjduim, că Orăştienii vor puteă pro­ menească.
ratului Constantin cel mare erau duce lucruri, cari să le menţie şi pe „Invenţia senzaţională a ingine­
încă în uz astfel de jocuri. Ne putem mai departe renumele, de care se rului Ulivi — scria o gazetă de
închipui cât scrum făceau opaiţele. bucură în toate părţile. bulevard — face imposibilă orice
* acţiune de războiu pentru viitor. In-
Sclavii, atât la Greci cât şi la Ro­
mani, zilnic spălau păreţii caselor
de fum. Cele dintâi lampe atârnă-
toare le-au întrebuinţat creştinii în
catacombe. Dânşii au aplicat la a-
ceste opaiţe mai întâi săul. în bi­
serici până astăzi se întrebuinţează
lumini de său. Cele dintâi lumini
vărsate în forma de astăzi, datează
de prin veacul XII. Din acest veac
au început negustorii să-şi ţină pră­
văliile deschise şi câteva ceasuri
din seară, ceea ce mai înainte nu
se obicinuiâ.
în curtea unui prinţ german din
evul mediu se ardeau cu prilejiul
festivităţilor câte 14.000 bucăţi lu­
mini de o ocazie. Industria luminilor
e foarte desvoltată şi astăzi. Se
pun în circulaţie lumini de-o mare
fineţă, din stearin, parafină şi alte
materii similare. Luminatul a înain­
tat grozav dela data folosirii petro­
lului. La anul 1789 a fost inventată
sticla de lampă, coşul care împe-
Ea: Aş vrea să ştiu la ce te gândeşti, când priveşti marea.
decă desvoltarea fumului şi fereşte El; La tine. Ştii, găsesc, câ e tot aşa de... lesne schimbăcioasă.