Page 2 - 1913-33
P. 2
Pag. 474. ----------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - Nr. 33.
Z d r e n ţ o ş i ş i i s t o v i ţ i teresant obiect de văzut în toiul
serbărilor. Ea va fi împărţită în două
secţii: una cu ţesături şi cusături
se rentorc de pe câmpul de ripâ în sufletele, cari n’or mai de-ale Atelierului, iar ceealaltă cu
bătaie soldaţii sârbi, şi capitala fi mâhnite... lucruri ţărăneşti, adunate de comi
ţării îi aşteaptă îmbrăcată în Biruinţa de azi a soldaţi tetul damelor de prin satele din jur.
haine de sărbătoare. Pe case lor sârbi zdrenţoşi şi istoviţi, Şi ca să rămânem la expoziţii,
fâlfâie steaguri tricolore şi sa cari se rentorc cu fanfare în mai amintim, că Reuniunea mese
lută legănându-se ’n vânt dra frunte în inima ţării, va fi pri riaşilor şi Reuniunea economică încă
pelele ciuruite ale regimentelor, lej de bucurie în viitor şi priel se pregătesc din greu, ca să nu se
iar străzile împestriţate cu ce nic imbold de fapte şi mai mă lase mai pre jos, decât Reuniunea
tăţeni cerniţi aclamă cu entu reţe. Ei au ştiut suferi, s’au femeilor. îndeosebi meseriaşii pro
ziasm pe biruitori şi plâng de ştiut lupta şi s’au ştiut însu mit a espune publicului lucruri foarte
bucurie... fleţi. Cu aceste trei calităţi şi-au frumoase şi totodată practice. Vizi
Aş vrea să fiu în momen deschis largi perspective pen tatorii vor rămânea încântaţi desi
tele aceste măreţe în capitala tru un viitor măreţ, şi noi — gur de acestea şi vor cumpăra din
Sârbiei şi să privesc rentoar- nu-i invidiem, nu-i duşmănim, ele, ca să le ducă ca suvenire delà
cerea armatelor glorioase, cari căci drumurile noastre se în Orăştie. Ca să fim indiscreţi, amin
şi-au mărit hotarele ţării, eli- dreaptă spre aceeaş ţintă... tim de lucrurile compactorului Petru
berându-şi de sub jug strein S. li. Ilieşiu, care are pregătite pentru ex
fraţii înstreinaţi şi scriind în is poziţie adevărate lucruri de artă...
toria patriei cea mai frumoasă Serbările ca atari vor fi pregă
pagină. Aş vrea să fiu acolo şi Serbările Rsociajiunii. tite în stil mare, se va aranjâ o pe
să simţesc în suflet toată bucu în vederea marilor serbări ale trecere poporală, conduct etnografic,
ria, tot avântul şi toate visurile Asociaţiunii, cari se vor ţinea în jocuri de căluşeri - vestiţii căluşeri
oştenilor şi cetăţenilor sârbi. 13—16 Septemvrie n. la Orăştie, se delà Romosl - iar pentru intelec
Să simţesc şi să văd cum fac cele mai întinse pregătiri. So tuali un mare concert, în care vor
din sufletul lor a pierit orice cietatea românească din Orăştie a fi puncte de forţă: „Mama lui Şte
durere, orice chin, căci toate început să se frământe şi aproape fan cel Mare“ de Dima şi „înşiră-ie
aceste le-au uitat în clipa, când
zilnic se fac conveniri la Casitia ro Mărgărite“ de Domide. Concertul va
şi-au văzut fructele bogate ale mână, pentru a se desbate mereu
biruinţelor îndârjite şi glori programul serbărilor şi a se lua
oase. Le-au uitat şi ei azi sunt toate măsurile de lipsă, ca publicul
cei mai fericiţi oameni pe lângă ce va sosi la aceste serbări să fie
toată jalea fără de margini, care
primit nu numai cu toate comodi-
îi cuprinde în clipe, când a-
tăţile, ci şi cu multe lucruri, pe cari
şteaptă uitaţi de sine, ca să le aiurea nu le-a văzut, şi cari vred-
sosiască neamurile şi cunoscuţii nicesc să fie cunoscute. S’a format
îngropaţi prin codri părăsiţi şi deja comisia de încvartirare, de pri
pe câmpuri îngrăşate cu sânge. mire şi altele, cari să stee la dispo
In ochii lor joacă bucuria du
ziţia publicului strein şi să-i dee
ioasă scăldată în lacrimi şi n’ai toate informaţiile necesare. Din pre
şti spune, că ce e mai mare în gătirile acestea îşi iau partea de
sufletul lor: jalea ori bucuria. leu mai ales damele, cari s’au con
...Va trece însă vremea, anii stituit separat într’un comitet sub
se vor scurge înceţi şi greoi şi prezidenţia doamnelor Victoria Dr.
dupăce pe mormânturile scum Erd^lyi şi Aurelia Boldea, cu sco
pe va răsări din nou iarba pul ca să aranjeze o splendidă ex
verde — ei nu vor mai simţi în poziţie de ţesături. Jurul Orăştie, cum
suflet, decât aşa ca o înduio se ştie, are cele mai frumoase por
şare dulce, pe care o simţi în turi naţionale şi afară de aceste tot
totdeauna dupăce ai perdut pe aici în Orăştie e şi Atelierul de ţe
cineva care ţi-a fost scump. în sături şi cusături, în care s’au pre
suflet li se va încuiba încetul gătit atâtea lucruri de artă adevă Moscheia din Constanţa, pe care statul
cu ’ncetul iar veselia fugară şi rată, apreciate şi de streini. Expo român a zidit-o pe spesele propri, ca o
dovadă a liberalismului religionar, de care
noui vise măreţe se vor înfi- ziţia aceasta va fi astfel cel mai in se bucură confesiunile în România.