Page 6 - 1913-33
P. 6
Pag. 478. C O S I N Z E A N A Nr. 33.
Portul dunărean Galaţi din România, unul dintre cele mai de seamă porturi ale ţării, în care se opresc toate vapoarele
comerciale ale neamurilor streine.
autoritate morală şi intelectuală. A Dacă în timpul din urmă litera îmbucurător. Lăsând la o parte tra
venit în sfârşit timpul în care să vor tura proprie n’a propăşit, în schimb ducerile făcute din marii autori stre
bească competen{ii singurii demni literatura de traduceri creşte pe zi ini, (Flaubert, Maupasant, Balzac
de rolul de educatori ai obştei... ce merge. E un semn nu mai puţin Moliere, Sudermann, Wells, etc.) nu
ne putem bucură în deajuns d€
Muzele, se vede pentru a dovedi
temeinicia vorbei strămoşilor noştri: darul cel mare făcut culturei noastre
„inter armas silent musae“, s’au prin traducerea completă a Iliade
retras sfioase din faja oştirilor ce a dlui Prof. Murnu şi de traducerii«
aduceau cu sine zornăit de arme pline de îngrijire făcute de Nicola«
şi străfulgerări de săbii. Pandelea din Titus Livius, (vez
în schimb literatură războinică Bibi. „Minervei“) şi traducerea lite
de gazetă şi revistă n’a lipsit. Scrii rară a „Enedei“ datorită munce
torii noştri - spre cinstea lor - în obosite a aceluiaş valoros traducătoi
frunte cu duiosul dispărut Ştefan Păcat că această activitate atâ
Iosif n’au stat la îndoială să încăl de grea nu e în deajuns sprijiniţi
zească spiritele oştenilor ce porneau de publicul nostru, al cărui gust-
la luptă... vorbesc de marele public — e al
terat de scrieri vulgare ce se ţipă
Prin ziare se zvoneşte despre o
comandă de 100 de aeroplane des resc cu nemiluita şi fără cel mz
tinate serviciului telegrafiei fără fir mic control din partea autorităţilo
din partea statului englez. competente. Precum cinematografi
Ar fi încă un binemeritat succes — scandalos de necontrolat-ucid
al iubitului nostru Aurel Vlaicu şi teatrul cel adevărat, tot aşa broşur
încă un motiv în plus de mândrie şi romanul popular,-înăbuşesc cu
pentru neam şi în special pentru tivarea artei celei mari.
Ardeal. Şi încă o strălucitoare do Pe bani munciţi din greu publ
vadă că sprijinul ce se dă aleşilor cui cumpără cea mai primejdioas
neamului e răsplătit însutit şi înmiii otravă: cea sufletească. De acei
prin cinstea ce se restrânge asupra pe cât ne bucură faptul traducerile
lui pornind în primul rând din acele din autorii amintiţi, pe atât ne întri:
înălţimi ce reprezintă apogeul inte Vestitul scriitor rus Maxim Gorki cu fetiţa tează indiferenţa autorităţilor noasti
sa. Gorki a fost expulzat de câţiva ani
lectual, al unui neam. Şi încă un din Rusia şi abia acum de curând a fost faţă de răul moral răspândit cu ti
îndemn pentru noi toţi să nu pre agraţiat şi i s’a permis să se rentoarcă în atât talent, câtă lipsă de scuipi
ţară. Dânsul însă a refuzat agraţiarea ţa
getăm nicicând a le sări într’ajutor rului şi a preferit să trăiască şi pe mai de cătră speculanţi ce au un singi
cu vorba şi cu fapta, căci cinstea departe în insula Capri din Italia. Mai nou ideal: banull Căci cele mai bineii
marele scriitor a isprăvit un roman cu su
lor e şi a noastră, iar peirea şi ru biectul luat din viaţa locuitorilor insulei tenţionate sforţări - şi sunt enorn
şinea lor e — înainte de toate — a Capri şi a refugiaţilor ruşi de-aici. Roma aceste sforţări-contribuesc prea pi
nul e dedicat locuitorilor ospitali ai insu
noastră... lei, cari iubesc foarte mult pe Gorki. ţin la ridicarea nivelului cultur