Page 8 - 1913-33
P. 8
Pag. 480. - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - Nr. 33.
relui au observat şi medicii de mult f August Bebel. Cel mai de ordine în odaie şi să pună flori
şi de-aceea au încercat ca s’o folo seamă deputat al partidului socialist pe masă. Servitorul nu s’a gră
sească la vindecarea de diferite boale. din Germania, August Bebel, a mu bit să împlinească destul de repede
Mai nou medicul italian Dr. Malgat rit într’un sanatoriu mai în zilele porunca şi de-aceea căpitanul l’a în
din Nizza a făcut o interesantă co trecute şi moartea lui a sămănat o jurat urât, ceeace de-altcum o mai
municaţie despre efectul razelor adâncă jale în toate părţile şi în făcuse el adesea cu soldatul. De data
solare la cei atacaţi de tuberculoză. afară de patria sa. Bebel a fost de aceasta însă pe semne soldatul şi-a
Dânsul susţine, că nu există, ca bol meserie strungar şi prin autodidacţie luat greu pe suflet vorbele căpita
navul să nu se vindece, dacă des- s’a ridicat până la piedestalul înalt nului, căci dupăce venise prietina
brăcat se prăjeşte la soare regulat de conducător al muncitorilor din acestuia în visită, el a scos un re
zi de zi, un anumit timp. Căldura Germania, formând puternicul partid volver şi intrând în odaia căpitanu
soarelui ucide microbii de tubercu socialist pentru eluptarea de drepturi lui l’a împuşcat şi pe el şi pe prie
loză şi e bună şi pentrucă nu in- pe seama acestora. Partidul său nu tina lui. A întors apoi arma şi a
fluinţează organele interne ale omu mără aproape o sută de reprezen rănit greu pe un sergent, care la
lui, ca alte tratate de vindecare. tanţi în parlamentul din Berlin şi zgomotul de puşcă a venit în ajutor
Numai bolnavii cari scuipă sânge, are o mare influinţă asupra guver căpitanului, şi după aceea s’a arun
trebue să fie cu mai multă băgare nului, delà care solicitează tot fe cat pe fereastră în curte suferind
de seamă şi să nu se supună prea lul de avantaje pentru massa uriaşă răni atât de grele, că după câteva
mult la bătaia razelor. a muncitorimei. ceasuri şi-a dat sufletul.
* * *
Avântul cinematografului. în Ziua onomastică a împăratu Un codice corvinian nou. Cele
anii din urmă cinematograful a luat lui nostru a fost serbată cu so mai de seamă obiecte rămase după
un avânt aşa de puternic, că a pus lemnitate nu numai în monarhie, ci regele Matia Corvinul, sunt fără îndo
în uimire pe toată lumea. Azi aproa şi în ţările streine. împăratul Ger ială cărţile din biblioteca sa. Cum se
pe nu mai există orăşel care să nu maniei Wilhelm II. a dat din acest ştie, marele domnitor cheltuiâ sume
aibe cinematograful său propriu, la prilej un prânz bogat, iar în Bucu enorme pentru a aduna în această bi
care aleargă lumea regulat în fie reşti, Sofia, Belgrad, Constantinopol bliotecă toate cărţile de seamă de-ale
care săptămână odată. Dar nimica şi Petersburg consulii au pus la cale contimporanilor săi, — cărţi ce erau
nu ilustrează poate mai bine acest câte-un Te-Deum la care au luat scrise cu mâna, legate frumos şi
avânt, decât fabricele de filmuri cu parte şi mulţi ofiţeri de-ai ţărilor pline de podoabe pe tăblii. Era şi
aranjamentul lor fabulos. Societatea respective. mândru regele de ele şi de-aceia la
franceză Gaumont de pildă a început * curtea sa oamenii de ştiinţă şi lite
activitatea cu 3 milioane şi azi are Jivio Hrvatsca! Fanatismul care raţii erau reprezentaţi vecinie într’un
o bogăţie enormă. E mai bine aran acu-i anul a trimis glonţ înspre inima număr considerabil, c£ci erau bine
jată, decât oricare altă întreprindere lui Cuvai, fostul comisar regesc din primiţi. Pe timpul ocupaţiunii Tur
de felul acesta şi în atelierele sale Croaţia, a izbucnit în ziua onomas cilor biblioteca aceasta a fost în
se pregătesc nu numai filmurile, ci tică a lui Francise Iosif şi în anul mare parte distrusă şi o mulţime de
începând dela biletele de intrare şi acesta, cercând să curme vieaţa ac cărţi duse la Constantinopol, de
afişe toate câte sunt de lipsă la un tualului comisar Skerlecz. O întâm unde numai puţine au fost aduse
cinematograf. Are în permanenţă plare numai a făcut, ca glonţul să înapoi în ţară. Cele cari se găsesc
ocupaţi 200—400 actori şi 1800 se oprească în braţul comisarului, pe azi sunt bine grijite, ca ceva foarte
muncitori. Actorii au plăţi enorme. care el l-a ridicat reflexiv în sus, preţios. — Mai nou o astfel de carte
De pildă cel mai tânăr actor din căci altfel s’ar fi dus drept în inima de-alui Matia Corvinul s’a găsit şi
lume, Bont de Zan, care are numai lui.— Atentatul l-a săvârşit strigând: în Paris. Codicele are pe pagina pri
trei ani şi jumătate, primeşte lunar Jivio Hrvatsca! (trăiască Croaţia) mă următoarea inscripţie: „F. Bapt.
o leafă de 500 coroane. Acesta un student, în clipa, când comisarul Mantuanus Cârme Theologi ad se-
joacă toate rolurile de copil. înain tocmai ieşiâ delà serviciul divin. reniss Ungariae atq. Boemiae Regem
tea lui fusese angajat Bebe, un băiat Comisarul a fost numai uşor rănit Mathiam. Parthenice“.
ceva mai în etate şi acesta avuse o şi a fost operat îndată într’un spi Codicele, cum se vede din titula
plată anuală de 18000 franci, dar nu tal din apropiere. Studentul a fost aceasta, conţine o poezie întitulată
i-a fost de-ajuns şi a fost concediat, deţinut. Parthenice (Virginele) şi autorul ei
că a pretins 24000. Actorul M. Perret * e un învăţat cu numele Mantuanus.
are la an 30000 franci, iar M. Feuil- Moarte. Mihail Roman, proprie — Poetul Mantuanus a trăit în vea
lade, care e şi regisorul teatrului, tar şi învăţător în retragere din cul al XV. şi eră om de seamă, căci
40000. — In comparaţie cu actorii sunt contimporanii îl numiseră al douilea
foarte slab remuneraţi în schimb au Minthiul Gherlei a răposat în 12 Vergilius şi statuia lui şi astăzi mai
torii pieselor: scriitorii. Ei de regulă August st. n. stă în Mantua.
nu primesc onorar pentru o bucată, * Noul codice corvinean e în stare
decât 100—200 coroane. In schimb Pentrucă Fa Ajurat. într’o ca- bună şi e interesant, că eţ a fost
dau numai ideea regisorilor şi aceş sarmă din Viena s’a întâmplat o direct dedicat lui Mathia. In Paris
tia apoi completează scenele şi aran- îngrozitoate dramă duminecă după a ajuns din Constantinopol, deodată
jază jocul... amiaz, căreia i-a căzut jertfă un căpi cu giuvaerele sultanului Abdul-Ha-
De prezent în atelierele Gaumont tan, o baronesă, prietină a căpitanu mid, cari s’au licitat nu de mult în
se lucrează la filme noui, vorbitoare şi lui şi servitorul căpitanului... Căpi această metropolă a lumii.
aşa încurând vom avea prilej să ve tanul Eisenkolb aşteptând în visită
dem o minune nouă la cinematograf. pe baronesa Maria Bolza, a porun
cit servitorului său, ca să-i facă