Page 9 - 1913-34

Nr. 34. C O S 1 N Z E A N A Pag. 497.

ic după care săracii sunt singurii francezi iluştri fac dese călătorii în glorificată ; dacă nebuneştile excursii
riciţi în această vale a plângerilor. Grecia. Drept recunoştinţă, Grecia şi automobilele care-i poartă pe con­
La o superficială cercetare a ca- a dat multor străzi din Athena nu­ timporanii noştri în toate părţile, fără
ki, acesta pare a fi adevărul. Dar mele lor. Cea de pe urmă numită e odihnă, constituesc o superioritate
spunem că excepţia e vădită. E strada Georges Clemenceau. Se a- sau o inferioritate asupra omenirei
1 puţin temerar să tragă o con- nunţă însă prin ziarele pariziane, că în de acum patruzeci şi cincizeci de
uzie omenească din faptul că doi urma războiului din Balcani, Athena ani, când familiile se complăceau
centrici avuţi au voit să-şi schimbe va mai număra două străzi, una, cea vara în patriarhale şederi la munte
Iul de a trăi. Cine ne spune că dintâi: strada Gaston Deschamps, sau la mare ?
eşti falşi săraci nu vor reveni când- după numele eminentului scriitor, Ştim noi ce să gândim?... Exis­
i la existenţa lor anterioară ? Şi care a publicat în Le Temps, pe tenţa tihnită de odinioară şi-a avut
î ce n’am socoti recenta lor con- vremea războiului atâtea corespon­ farmecul ei, după cum şi-l are şi
:rtire tot ca pe un capriciu la oa- denţe frumoase şi favorabile Greciei; vieaţa precipitată din zilele noastre.
eni bogaţi ? Cât despre morala pe cea de a doua: strada Mounet-Sully, Omenirea îşi schimbă apucăturile
ire unii s’au grăbit s’o tragă din după numele marelui tragedian fran­ după epocile pe cari le traversează,
izul lor, ea este falsă şi rezistă greu cez a cărei creaţiune principală e şi toate apucăturile ei sunt în ar­
gicei. Căci ar fi, într’adevăr, ridi- rolul incestiosului şi nefericitului rege monie cu cerinţele ei. E drept că
)1 să tragem un învăţământ gene- cântat de Sofocle, rol pe care ilu­ de multeori ne simţim iritaţi de zgo­
il din rara excepţie a doi inşi cari strul actor îl joacă cu o incompara­ motul, de frigurile existenţei din zi­
i părăsesc averea pentru un trai bilă grandoare şi cu o profunzime lele noastre; dar de unde ştim noi
îevoios, când am avea dimpotrivă pe care, zice-se, nimeni n’a atins-o că traiul prea potolit al strămoşilor
ilioane de săraci cari şi-ar schimba până la el. * noştri din vremea diligenţei, nu-i a-
iicuros soarta cu aceea a bogaţilor păsâ de multeori din pricina mono­
:estei lumi. Şi e mai uşor să re- Antimilitarismul şi ovreii. Nu toniei ei ? Că drumul de fer, auto­
jnţi la averea pe care o posezi, de mult, cu prilejul rebeliunilor cari mobilul şi facilităţile de comunicaţie
ecât să dobândeşti avuţiile pe cari au avut loc în armata franceză pri­ de cari ne bucurăm noi le-ar fi pă­
; râvneşti — nu este aşa ? vitoare la serviciul de trei ani, gu­ rut nişte daruri cereşti ? Este o lege
* vernul republicei a dat ordin ca firească după care defectele, când
toate grupările antimilitariste să fie sunt în trecut, nu se mai discern, şi
Mormântul Sarei Bernhardt. împedecate de a-şi exerciâ odioasa în virtutea acestei legi, odinioară ne
ustra tragediană franceză şi-a găsit lor activitate. Cu această ocazie s’au apare numai cu farmecele pe cari
distracţie cam macabră. Ea pre- efeptuat mai multe vizite domiciliare le-a avut. Fără îndoială că urmaşii
ăteşte macheta după care se va la conducătorii lor. noştri vor găsi minunată vieaţa pe
;ulptâ sicriul care-i va păstră ră- care o criticăm azi.
lăşiţele şi monumentul care va îm- Zilele trecute iar s’a perchezi­ *
odobi mormântul ei. Se ştie că Sa- ţionat la mai mulţi şefi ai antimili-
ah Bernhardt este o sculptoare de tariştilor. S’au confiscat documente Subvenţie mică de tot. Foile
alent. Să admitem însă că întrebu- compromiţătoare, denotând cât de noastre tânjesc de-o zi pe alta şi au
iţarea pe care i-o dă acestui ta- serios e organizată această sectă, al a se luptă cu greutăţi enorme, fiind
înt e cel puţin originală. cărei scop e de a conrupe pe sol­
daţii de prin cazărmi, cărora li se ele avizate numai şi numai la spri­
De altfel, există multe fiinţe pe recomandă nesupunerea şi dezerta­ jinul cetitorilor propri, cari de multe
ari le obsedează nu atât moartea rea. Zece antimilitarişti au fost are­
3r, cât accesoriile acestei morţi. De staţi. Şi ştiţi cari sunt numele celor ori şi ei îşi cam uită, că o foaie
biceiu gândul morţii deşteaptă în mai înverşunaţi dintre ei? Ele sunt: abonată trebue şi plătită, nu numai
oi vizuini vagi de întunerec veşnic Weinstein, Grunberg, Levy, Gănsel... primită şi cetită. Deaceea apoi nici
i de infinit. Aceste nu sunt de fel Coloritul lor indică originea acelora nu pot foile noastre să ţină pas cu
letalii materiale, pământeşti, cu toate cari le poartă. Şi ovreii aceştia cari foile streine cari afară de aceea, că
cestea, sunt oameni pe cari îi pre- fac antimilitarism în Francia, trăesc
icupă amănuntele concrete ale sfâr- doar în această ţară ospitalieră ca au şi abonaţi de 10—50 de ori mai
itului lor. Pentru aceştia, moartea nişte simpli musafiri. Ei sunt su­ mulţi, ca o foaie de-a noastră, mai
ire un aspect cunoscut şi familiar, puşi ruşi! sunt din greu subvenţionate şi de
•li şi-o înfăţişează sub aspecte ştiute stat. Aşa de pildă se vesteşte, că
i precise, cum e bunăoară cripta Şi cum se zbat coreligionarii lor gazeta ungurească „Budapesti Hir-
unebră, crucea de pe mormânt şi când sociologii afirmă că rasa se­
nersul funerariilor lor. Lucrul acesta mită este un element dizolvant! lap“ a primit 112.000 coroane, abo­
lenotă un spirit pozitiv. Ne mirăm * nament pe 4000 exemplare dela mi­
otuş că-1 regăsim la o fiinţă ca Sa- Vilegiaturile moderne. Cetim nistrul de agricultură pentru a se
ah Bernhardt, căci ne pare că ar- într’un ziar strein reflexiile unui jur­ trimite foaia tuturor informatorilor
iştii au o mai mare putere de a e- nalist care, vizitând în vara aceasta economici... Fireşte acesta e pretext
/ocâ vizuinele abstracte decât cele mai multe staţiuni balenare, a făcut numai, căci suma aceasta s’a dat în
jozitive. Şi Sarah Bernhardt este o constatarea melancolică că cele mai
nare artistă. multe vile şi apartamente din loca­ realitate pentru contraservicii poli­
* litate rămân neînchiriate, învremece tice. Mică subvenţie, n’avem ce zice.
Grecii şi Francezii. Se ştie că hotelele gem de lume. Confratele
/echea Eladă numără mari admira- nostru strein se întreabă dacă înfri­
:ori printre cei mai eminenţi oameni gurata vieaţă modernă cu neastâm­
ii Franciei. Mulţi din contimporanii părul ei etern trebue deplânsă ori