Page 11 - 1913-35-36

Nr. 35—36. C O S I N Z E A N A Pag. 515.

cari în parte le administrează bise­ abia se aminteşte numele a patru
rica sub numirea de „Fondul coru­ familii, şi anume' Muntean, Haneş,
lui“. Corul ţărănesc de altcum nu a Pop&vici şi comerciantul macedo-ro-
încetat, ci redus la puţine puteri a mân ori grec românizat Tatarţi, care
funcţionat până în 1905. a renovat şi biserica actuală. Prin in-
In 1906 concertează, ca atâtea alte vaziunea poporului din satele apro­
reuniuni de cântări ardelene, la ex­ piate însă populaţia românească creşte
poziţia din Bucureşti şi după asta şi azi cam V* a locuitorilor sunt ţă­
urmează o pauză în activitatea ei, rani români...
cu un timp de recreare. Conducăto­ Poporaţia venită de pe la sate
rul ei, dl Branga, care a înfiinţat-o a ajuns la proprietate în felul acela,
şi a crescut-o, se simte obosit şi în­ că străinii au început să vândă mo­
cearcă să se retragă dela conduce­ şiile, dându-se altui izvor de câştig:
rea ei. Sfinţirea salei festive a Ho­ meseriilor şi negoţului. Aceste ra­
telului Central însă, îl mai scoate muri de venit noi le-am ocupat abia
odată din braţele odihnei, unde în­ în timpul din urmă şi azi avem în
cepuse să se retragă şi în toamna oraş cam 200 ucenici români şi vre-o
anului 1911 dă cu ocazia sfinţirei 100 măestri.
un splendid concert, care a încunu- Ce deosebire de anii dinainte
nunat activitatea sa de până atunci. de 1884, când abia doi-trei bă-
După acest concert dl Branga a ră­ eţi de români se ofereau la me­
mas să conducă numai corul bise­ serii şi anume aceia, cari căpătau
Domnul Petru llieş, compactor român în
ricesc şi corul lumesc a rămas ast­ Orăştie, care pentru lucrările sale frumoase ajutorul de 60 florini din fun-
fel fără conducător. Acum din pri­ a fost decorat cu o medalie de argint la ex­ daţiunea „Andronic“. După ce be­
poziţia din Piteşti în 1883 şi apoi cu una de
lejul serbărilor Asociaţiunii el e in- aur la expoziţia din Bucureşti, tot în acel an. neficiau de acest ajutor cam 3—4
struat de oameni streini, angajaţi ani de zile cei mai mulţi însă nu se
numai pentru această ocazie şi după oraşului. Cei mai mulţi s’au tras în­ făceau meserieşi, ci se întorceau ia-
toate probabilităţile odată cu trece­ coace de prin satele învecinate, la răş la coarnele plugului. Aceste-i
rea acestor serbări, va înceta şi el, pâ- început ca zileri, ca servitori, lucrând plăceau Românului, şi numai cântând
năce noui şi tânăre puteri de muncă pământurile streinilor şi aşa pu­ din frunză verde pe brazda neagră
nu se vor stabili în Orăştie, ca să tem spune că Orăştia, ca atare, a se simţeâ el vesel şi nestingherit...
ducă mai departe destinele lui, pe fost românizată, căci dela început După înfiinţarea „Reuniunii eco­
cari domnul Ioan Branga le-a dus familiile române au fost într’un nu­ nomice“ care are şi o secţie a me­
cu dibăcie pe lângă mici repaose măr foarte redus în oraş. In arhivă seriaşilor, economia devine şi ea mai
vreme de 30 de ani, dela 1883 până
în 1913.
*
Mişcarea economică.
Adevăratele progrese pe terenul
economic se ’ncep în Orăştie, cam
pe la anul 1898, când se înfiin­
ţează „Reuniunea economică“ la in-
zistinţa dlui Dr, Mihu şi a institu­
tului de credit „Ardeleana“. înainte
de data aceasta orice mişcare eco­
nomică se face în mod firesc nu­
mai, fără vre-o altă organizaţie sta­
bilită de mai înainte. Poporul mun­
ceşte după cum îl taie capul şi în­
cetul cu încetul dă înainte, adevă­
rat foarte puţin, dar totuş dă...
Aşezaţi pe la margini, Românii
la început au lucrat pământurile Sa­
şilor şi numai încetul cu încetul a-
jung la proprietate şi se stabilesc şi Ioan Andrescu, friser român în Orăştie, în atelierul său de violine.
pe străzi mai regulate, înspre inima — Vezi la rânduri mărunte. —