Page 12 - 1913-35-36

Pag. 516. C O S I N Z E A N A Nr. 35—36.

licvie a vremurilor apuse la expozi­
ţia de acum şi apoi se va trimite
la muzeul naţional român din Sibiiu.
O statistică a meseriaşilor români
din Orăştie abia de vreo câţiva ani
încoace o poartă „Reuniunea mese­
riaşilor români“. Deci nu suntem în
plăcuta poziţie de a da un tablou
sigur despre desvoltarea meseriaşilor
români în decursul deceniilor din
urmă, fiindcă nu şi-a luat nimenea
osteneală să răscolească archiva din
podul corporaţiunii meseriaşilor o-
răştieni, care însă şi ea există abia
din anii 80 încoace şi pe meseriaşi
nu-i ţine în evidenţă şi după naţio­
nalitate, ci numai după nume şi reli-
giune îi poţi găsi de Români.
Planul bisericei gr.-ort. română noui, care se va zidi încurând în Orăştie, pe locul Numărul destul de însemnat la
unde e azi biserica veche.
care s’au ridicat meseriaşii români
rentabilă, căci la îndemnurile dela de vieaţă a poporului nostru, care în Orăştie până azi, numărul 115
conducerea acesteia pământul începe a locuit şi locueşte şi azi aproape maeştri, cari reprezintă toate bran­
a se lucră raţional, se aduc oltoi, exlusiv aceste plaiuri strămoşeşti. şele, afară de cea de tinichigiu, sitar,
se aduc soiuri de vite din ce în ce Prin încetarea privilegiilor escep- pălărier şi funar, la 100 sodali şi
mai bune şi se aduc maşini eco­ ţionale cari şi le-au ştiut stoarce în 200 învăţăcei, este o dovadă ecla­
nomice. Starea materială se îm- decursul vremurilor trecute dela regii tantă despre dragostea Românului
bunăţeşte în felul acesta şi ea an Ungariei naţiunele singure recunos­ de progres, deoarece trebue să se
de an, după cum îndrumările eco­ cute, ca să poată esersâ
nomice uate regulat de „Reuniunea numai ele meseria şi ne­
economică“ prind rădăcini şi se răs­ goţul în ţara noastră, li
pândesc. se deschide, deşi cu greu,
Azi poporul e relativ bine situat. totuş, şi Românilor, dru­
Are gospodărie bine aranjată, la mul spre meserii şi ne­
muncă e stăruitor şi neobosit. Din goţ. La îndemnul ocazio­
contactul cu Saşii a învăţat să fie nal al intelectualilor noş­
cruţător şi cu cruţarea merge aşa tri conştienţi, cum au fost:
de departe, că negligă absolut de Dr. Ioan Mihu, Dr. Avram
tot interesul comun, nu dăruieşte Tincu, Samoil Pop, Ioan
pentru şcoală şi pentru biserică, de­ Mihai şi alţii, poporul din
cât foarte puţin. Mai nou începe să Orăştie începe să îmbrăţi­
iubească luxul, pe care tot „Reuni­ şeze încetul cu încetul me­
unea economică“ şi Şcoala, — la seriile. Primul măestru ro­
seratele sf. Andrei, — îl combat mân din era nouă a fost
din răsputeri. croitorul Simion Corvin
*
sen., care s’a aşezat la
Meseria şi negoţul.
Orăştie prin anii 1866. In
Deodată cu decretarea încetării era veche am avut, după
robiei, adierea deşteptătoare, a cu­ cum se spune, Români nu­
rentului de eliberare, a cuprins şi mai în breasla timarilor.
poporul român, şi de-atunci datează Din cauza concurenţei in­
începutul şi desvoltarea meseriei şi dustriei mari din branşa
negoţului nostru în Orăştie, care se aceasta mai avem numai
face prin evoluţia firească a lucru­ un singur maestru, pe dl
rilor, fără vreun plan anumit, fără Mihai Grofu. Lada breslei
vreo îndrumare sistematică din par­ timarilor s’a păstrat însă
Frontul bisericei gr.-ort. române noui, ce se va zidi în
tea cuiva, ci numai din puterea mare şi se va expune ca o re- Orăştie, pe locul unde e azi biserica veche.