Page 13 - 1913-35-36

. 35—36. ---------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - Pag. 517.

e cu câte greutăţi are să se lupte Orăştie o desvoltare destul de mul­ la Orăştie, în care Saşii şi Ungurii
»mânui nostru până ajunge la ţumitoare când ne gândim că la anul să retrag în pasivitate şi Românii
apta de maestru meseriaş. 1885 avem abia 2 negustori în piaţa aleg aci doi deputaţi români!
La împrejurările lui nefavorabile, Orăştiei, iar azi avem pe următorii: Schimbându-se mai apoi împăr­
ii vine şi dujmănia istorică a po­ 1. loan I. Vulcu, mare comerciant ţirea cercurilor şi întrevenind apoi
arelor conlocuitoare cari şi-au de coloniale, fer, făinuri, bumbăcuri şi decretarea pasivităţii politice la
rdut privilegiile, duşmănie care etc.; 2. Seb. Bornemisa, librar; 3. Românii ardeleni, cade, şi Orăştia
azi mai resuflă din când în când. loan Rob, coloniale; 4. Sim. Cor- privitor la alegerile pentru dietă, în
i este fără interes a se şti că vin jun., haine de modă de bărbaţi; voia întâmplării. Saşii şi Ungurii aleg
iar în primăvara anului acestuia 5. Pascu şi Inişca, manufactură; 6. deputat pe cine le pune în vedere
r’o şedinţă a corporaţiunii, măsa- Aurel Oprean, manufactură; 7. loan mai mult câte un favor ceva. Ro­
sas Albert Graef a hulit neamul Lazaroiu, manafactură; 8. Aurel Mun­ mânii din oraş însă să pun pe muncă
nânesc întreg în terminii cei mai tean, manufactură; 9. Cornel Deme­ să se validiteze în vieaţa oraşului.
dinari şi a pretins ca pe copiii de ten, farmacie; 10. Artemiu Brassai, Şi au ajuns a încredinţâ pe conce­
lahi, să nu-i mai primească de pielărie; 11. I. Grădina, sticlărie şi tăţenii Saşi, cari erau hotărâţi, că
râţăcei la meserii, iar presidentul şi porţelan; 12. Nicolae Nicoară, numai aşa se asigură buna împreună
rporaţiei orăştiene, compatriotul coloniale; 13. Ieronim Damian, colo­ vieţuire, dacă şi Românii se declară
stru neaoş maghiar Abraham Al- niale şi 14. Dr. A. Muntean, făinuri. egal îndreptăţiţi în vieaţa orăşănească.
rt, n’a aflat nici un cuvânt de re- * S’a încheiat un pact în scris între
obare pentru infamiile celui dintăi. cele 3 naţionalităţi din oraş: Saşi,
Activitatea p o l i t i c ă a
Iar mai nou, un meseriaş maghiar Românilor din Orăştie. Români şi Unguri, prin care: toate
;dează într’o gazetă locală pentru trei limbile se declară egal îndreptă­
;ia ca la meserii să nu se mai Pe terenul politic Românii din ţite, toate trei oficioase. Oficiile oră­
imească învăţăcei, cari nu ştiu ceti Orăştie şi din jurul ei, încep să şeneşti se împart în părţi egale între
scrie. joace rol chiar dela începutul erei cele 3 naţionalităţi şi oficianţii vor
Desigur o cerere dreaptă, care constituţionale. Fostul „scaun al O- referă în şedinţele comunităţii fie­
ibue să o sprijinească orice om răştiei“, după împărţirea veche a care în limba lui maternă: Românul
capul la loc. Numai cât atunci cercurilor, avea să aleagă doi de­ româneşte, Sasul nemţeşte, Ungurul
itul să se îngrijească să dea şi putaţi şi fiindcă Unguri în oraş erau ungureşte. Şi !a protocol propunerea
>mâniIor şcoală naţională, în locul foarte puţini şi cu Saşi cu tot for­ ori referada să trece în limba în
lor închise şi în locurile unde mând abia o maioritate slabă faţă care s’a făcut în scris. Tăbliţele pe
ste tot nu a fost şcoală, căci în de număroşii Români, — Românii strade sunt în toate trei limbile. Mem­
himbul milioanelor pe cari le dăm păşeau la alegere ca cei cu puterea bri aleşi ai reprezentanţei se aleg
itului şi de jertfă de muncă şi de în mână şi ajungem a vedea prin egal din toate trei naţiunile. Viriliştii,
;aţă în război, suntem în drept să anii şasezeci o alegere de deputaţi fireşte, întră după darea lor. Aci Ro-
etindem dela stat cel puţin şcoală
ţională şi nu numai legi cari să
oprească în desvoltarea culturală
economică.
Meseriaşii români din Orăştie la
ţiativa dlui Petru P. Bariţiu, con-
icător de tipografie, s’au organizat
:r’o reuniune, cum însă statutele
iu fost întărite de ministerul de
:erne, la invitarea „Reun. Econo-
ce române“ de sub presidenţia
ui Dr. Ioan Mihu, meseriaşii ro-
ini din Orăştie s’au alăturat în
imăvara anului 1902 la „Reuniunea
¡onomică“ ca „Secţie Industrială“.
;uniunea aceasta prosperează în
ate direcţiile şi expoziţia industriei
ofesionale arangeată din prilejul
unării generale a „Asociaţiunii“,
te opera ei.
Negoţul român încă a luat în