Page 14 - 1913-35-36

Pag. 518. C O S I N Z E A N A ------------------------------ Nr. 35—36

mânii au ajuns a avea singuri aproa­ Victor Stanciu, care până în anul a- tuite. Că ce desăvârşit este mijlo­
pe jumătate din numărul total al cesta a funcţionat la „Şcoala civilă cul de lipit al dlui Andrescu, o do­
de fete“ din Sibiiu. vedeşte mai bine violină dsale de
viriliştilor (14 din 31).
* aluminiu, deoarece păreţii violinei
Cu decretarea activităţii parla­ lipiţi cu acest mijloc trebue să re­
mentare, Românii orăştieni luară Programul concertului ce se ziste la încordarea celor 4 coarde
va da în Orăştie din prilejul serbă­
lupta şi faţă de parlament şi izbutiră rilor „Asociaţiunii“, e următorul: ce corăspunde la o presiune calcu­
a alege în două rânduri dup’olaltă 1. „Imnul Astrei“, cor mixt cu lată de 470 funţi.
După cum aflăm, dl Andrescu
pe Dr. Aurel Vlad, deputat, — a acomp. de orchestră, de I. Murăşan. s’a pus în legătură cu mai multe
treia oară însă, la alegerea ultimă, 2. „Inşiră-te Mărgărite“, cor firme mari, ca să-şi valorizeze pro­
au fost învinşi de mijloacele electo­ ductul muncei sale, la ce îi doriir
mixt de Dr. L. Domide. Solişti dna
rale ale lui Jeszenszky. Veturia Tritean, dl A. Cristea şi dl izbândă deplină. *
❖
A. Medrea. Vizita lui Grillpalzer la Goe-
Societăţi culturale 3. Arie din opera „Don Carlo“, the. In numărul de faţă dăm în
şi de binefacere. traducere unele din cele mai miş­
de G. Verdi, cu solo de sopran
Afară de „Reuniunea română cântat de dna Veturia Tritean, a- cătoare pagini ce s’au scris asupri
de cântări“, de „Reuniunea Eco­ comp. la pian prin dra Cornelia Man. Uriaşului din Weimar. Intr’o călăto­
nomică“ şi de a Meseriaşilor, des­ rie făcută în 1826 din motive de
pre cari e vorba la locul lor, — Ro­ 4. „Peste deal“, cor mixt de I. ordin sanitar, Grillpalzer vizitează pe
mânii orăştieni mai au două reuniuni, Vidu. Solo de sopran cântat de Goethe, pe atunci în vârstă de T i
culturale şi de binefacere, anume: dşoara Măriţi Vasilca. ani. Cetitorul va fi mişcat de duio
şia cu care e evocat Goethe de
„Casina română“, înfiinţată la 5. Piesă din „Chopin“ esecutată acest poet congenial, care a dat pa
1886. A fost înzestrată de „Arde­ la pian de dşoara Cella Delavrancea. gini nu mai puţin caracteristice des
leana“ cu un fond de 4000 cor. 6. „Hora Dobrogeană“, cor mixt pre Beethoven.
Serveşte ca loc de întrunire şi di­ de N. Popovici, cu acompaniare de *
stracţie a inteliginţei din loc. Di­ Campanie dramatică romă
spune de o preţioasă bibliotecă ce orchestră. nească prin Ardeal. Turneele Soţi
stă la dispoziţia membrilor, biliard, 7. Duet din „Şezătoarea“ de Dr. lor Bârsan în curs de nouă ani de
şi altele. Are azi avere de 16.200 T. Brediceanu, cântat de dra Măriţi zile au desvoltat aşa de mult gus
coroane. Vasilca şi dl A. Medrea, acomp. la tul pentru teatrul românesc, că az
„Reuniunea română de înmor­ pian dşoara Geni Branga. o trupă mai mare, care să joace
mântare“, înfiinţată la 1897. A ajuns 8. „Doine“ de Dr. T. Bredicianu, piese alese şi mai lungi e cerută ci
a avea două secţii, cu câte 320 — 350 cântate de dna Veturia Tritean, a- inţeles de publicul nostru. Aceastî
de membri, de tot vreo 680 de comp. la pian Dşoara Cornelia Man. trupă, avem informaţii, că va sosi
membri, dând la moartea membrului, şi încă în cel mai apropiat timp
ajutor de 100 — 250 cor. Dela înfiin­ 9. „Mama lui Ştefan cel mare“, chiar în toamna şi iarna asta. E.
ţare până azi, în 16 ani, a dat aju­ cor mixt cu soli şi acompaniare de va constă din cei mai distinşi actor
tor familiilor alor 251 membri, în orchestră de G. Dima. Solişti dna ai Teatrului Naţional din Bucureşt
sumă de peste 31.000 cor. Averea Veturia Tritean şi dl Aurel Medrea. şi alte teatre, în frunte cu renumiţi
ei azi e aproaqe 17.000 cor. Popo­ artişti Iancu Brezeanu, C. Mărcu
rul e foarte mulţumit şi ajutorat cu ea. — Dirigent de cor dl Aurel Medrea. - /eseu, Dna M. Ciucurescu, M. An
*
tonescu şi alţii. Directorul campa
Dl Ioan Andrescu, constructor niei dramatice e artistul Victor An
de violine în Orăştie, a reuşit după tonescu, căruia i-a succes să obţi<
R Â N D U R I M Ă R U N T E încercări de ani de zile, să constru­ dela guvernul maghiar concesia pen
iască o violină de aluminiu. La tru 52 de reprezentaţii în anul acesta
aparenţă şi pentru laici, această in­ iar în anii viitori şi pentru mai multe
Salutăm cu dragoste conducerea venţie nu oferă ceva deosebit, pe Campania dramatică a domnului An
centrală a „Asociatiunii“, care-şi tine când pentru pricepătorii cari s’au ex­ tonescu va juca piese din Caragiale
adunarea generală în oraşul nostru primat deja asupra acestei invenţii, Alexandri şi alţii, şi a luat în pro
şi le zicem oaspeţilor un călduros: succesul dlui Andrescu, este epocal. gram următoarele oraşe: Sibiiu, Blaj
Iată de ce. Importanţa invenţiei nu
„bine-ati venit!“ constă într’atâta în ideea de a con­ Orăştie, Sebeş, Alba-Iulia, Făgăraş
Braşov, Arad, Brad, Abrud, Ora
*
strui o violină din aluminiu, ci în dea-mare, Baia-mare, Lipova, Beiuş
Şcoala civilă de fete din Arad. aceea, că dl Andrescu, care este şi şi Lugoş.
Duminecă în 7 Septemvrie s’a sfin­ un chemician priceput, a descoperit Aşteptăm cu multă dragoste re
ţit măreaţa zidire, în care se adă­ mijlocul probat de a lipi aluminiul, alizarea visului nostru de-a vede
posteşte de-aclim înainte „Şcoala ro­ ceea ce până aci nu i-a succes ni­ o trupă românească pe scenele mo
u
mână civilă de fete din Arad, şi mănui, deoarece toate productele deşte din Ardeal şi în nădejdea a
din prilejul acesta „Reuniunea fe­ cari s’au pus în vânzare sub acest ceasta salutăm de pe acum pe ce
meilor române“ a făcut mari solem­ nume, s’au dovedit rele. De aceea ce vor sosi între noi în numele at
nităţi, la cari au luat parte o mul­ în industria de aluminiu de până tei româneşti.
ţime da intelectuali din Arad şi jur. aci se poate observa, că obiectele
Directorul nouei şcoli*e profesorul nu sunt lipite, ci la caz de lipsă, ni­