Page 2 - 1913-35-36
P. 2
Pag. 506. C O S I N Z E A N A Nr. 35-36.
VIEAŢA ROMÂNEASCĂ ÎN ORĂŞTIE
Privită în întregul ei, vieaţa afară de el, şi am luat parte treceâ pe lângă prăvălioara de cărţi,
noastră azi în Orăştie e pornită vie şi la întreagă mişcarea curăţică şi drăguţă, află de foarte
spre o desvoltare din cele mai noastră politică. Era de activi multeori pe dl Dr. Mihu şezând
pe un cap al tărabei, pururea ve
sănătoase şi mai mult promi tate a răsărit în mijlocul nos sel, glumeţ şi râzător, stând de vorbă
ţătoare. Românismul de aici, tru şi în această luptă s’a tri cu cei ce întrau în librărie, sau
susţinut de o mulţime de inte mis în parlament cel dintâi chiar anume stâ acolo ca lumea să
lectuali relativ bine situaţi şi deputat un bărbat, pe care noi între, să înveţe a întră şi în prăvă
independenţi, cucereşte zi de l-am dat. lia aceasta... Voiâ par’că să ocro
tească tiiiera plantaţiune, să-i observe
zi tot mai mult teren şi des- Vederile caselor româneşti desvoltarea. Iar după tarabă, ca con
voltându-ne în măsura de până din numărul acesta al revistei ducătoare, vindeâ drăgălaşa dşoară
acum, în câţiva ani vom câştigă noastre, dovedesc starea noas Leontina Corvin, azi soţia negus
majoritate în reprezentanţa a- tră materială bună, iar amă torului Bălaş în Băiţă. Şi librăria
cestui oraş, care, pe semne, e nuntele ce le dăm despre sporeâ încet încet.
In acelaşi timp se instalase în o
menit cel dintâi s’ajungă pe diferitele noastre instituţii eco căsuţă modestă,
mânile noastre! nomice şi culturale progresul Tipografia „Minerva“
Un oraş românesc, curat ce l-am făcut pe toate tere-
românesc, în care să fie repre nele în ultimii 30 de ani, când având o maşină de tipar şi material
cât îl puteai luâ odată tot în spate,
zentate în măsură covârşitoare „Asociatiunea pentru literatura iar căruntul „Baciu-Carica“, drept
toate clasele noastre sociale, română şi cultura poporului „motor“, puneâ cu braţele sale ma
— iată un vis, o ţintă, care român şi-a ţinut adunarea ge şina în mişcare, când aveâ ce Iucrâ cu
u
în Orăştie pare a se izbândi nerală pentru ultima oară la ea. Personalul tipografiei stăteâ din
în cea mai scurtă vreme. noi. De aici se va vedeâ, că dl Petru P. Bariţiu, (azi în Cluj), ca
conducător, culegător, contabil, cas-
Avem dată toată posibili în Orăştie vieaţa românească sar şi tot, doar cu ua învăţăcel pe
tatea întru scopul acesta. A- a dat înainte în proporţii for lângă dsa. Că atâta erâ de lucru,
vem un puternic, bogat şi in midabile şi se va vedeâ, că încât le prea biruiâ pe toate.
teligent jur curat românesc, cu mergând tot pe acelaş drum Dar peste 4 ani deschide şi un
preoţi şi învăţători harnici, în şi cu aceeaş perseveranţă şi pe Sas librărie. Românii văzură că două
oraş şcoală cu 4 puteri didac mai departe, la o nouă adu librării nu vor puteâ există în acest
orăşel, şi, la propunerea noului lib
tice, două institute financiare : nare generală „Asociaţiunea“ rar sas, intrară în pact cu el: să
„Ardeleana“ şi „Dacia“, un va găsi aici o cetăţuie româ aibă el singur librăria, iar Românii să
ziar politic poporal, mai răs nească şi mai puternică. aibă singuri tipografia. Se învoiră.
pândit şi mai bine redactat, de întreprinzătorul sas Schăser luă asup-
ra-şi afacerea librăriei, încheind cu
cât toate celelalte ziare româ Mişcarea culturală. tipografia, rămasă Românilor, con
neşti, o tipografie solidă şi bine — Tipografie, librărie, foi, ca măsurătoare tract, prin care se obligă a nu-şi
a desvoltării culturale. —
aranjată, o librărie în plină des Dacă în mare se consideră drept deschide şi tipografie nicicând, ci
voltare, „Reuniune economică“, termometru al desvoltării culturale chiar a tipări ..oate de ce are lipsă,
„Reuniune de cântări“, „Reu a unui popor, sau a unei ţări numă ba şi ce se va comandă la el, tot
în tipografia românească. In schimb
niune de înmormântare“, un rul ziarelor, revistelor, tipografiilor tipografia românească se obligă a
„Atelier de ţesături şi cusături“, şi librăriilor ce le are, — credem nu-şi deschide şi ea o altă librărie,
două casine înzestrate cu bi că şi în mic, la un oraş sau la un ci a cumpără toată hârtia de câtă
ţinut, se poate aplică aceeaş măsură.
blioteci alese, advocaţi, medici, Sub acest raport privită, Orăştia are lipsă, dela librăria săsească.
funcţionari şi peste 100 de me ne înfăţişează următoarea scară a Şi au mers aşa alături cele două
seriaşi. Aşa cum ne prezintăm, desvoltării sale româneşti: aşezăminte de industrie şi comer-
ciu literar, sprijinându-se împrumutat,
suntem înzestraţi cu toate ele La 1888, trei ani după înfiinţarea mulţi ani de zile, şi le-a mers des
mentele necesare, ca să putem băncii „Ardeleana“, la propunerea tul de bine.
şi stăruinţele dlui Dr. I. Mihu, pe
cuceri şi să putem progresă... atunci în floarea tinereţei şi a voiei La 1894 Românii se avântară a
Dintru început având la de muncă şi de creaţiuni noui, se înfiinţâ chiar o foaie românească,
conducerea destinelor noastre înfiinţează în Orăştie o librărie şi cea dintâi foaie românească în co
mitatul Hunedoarei:
bărbaţi ca Dr. Ioan Mihu, Dr. o tipografie românească, sub numirea
„Minerva“. In o modestă prăvălioară
Aurel Vlad şi alţii, nu ni-am din vecinătatea farmaciei Vlad, erâ „Revista Orăştiei“.
întărit numai economiceşte şi instalată această Ea începu să apară ca întrep. indere
pe teren cultural înlăuntrul ora întâia librărie a tipografiei, având asigurat sprigi-
nul spiritual al dlui Nicolau Ivan,
şului, ci am avut cuvânt şi în românească în oraşul nostru. Cine pe atunci protopop în ,Alba-Iulia şi
