Page 3 - 1913-35-36
P. 3
Nr. 35—36. C O S I N Z E À N K Pag. 507.
Dr. Ioan Mihu, mare proprietar şi advocat, întemeie
torul institutului de credit „Ardeleana“ şi a altor aşe
zăminte economice şi culturale din Orăştie.
Dr. Aurel Vlad, fost deputat al cer
cului electoral Dobra şi Orăştie,
advocat şi mare proprietar, unul
dintre conducătorii mişcărilor româ
neşti din Orăştie.
administrator protopopesc la Orăş
tie, şi figurând ca editor al foii reg
retatul Aurel P. Barcianu, iar ca re
dactor dl Dr. Silviu Moldovanu.
La început „Revista“ apăreâ ca foaie
culturală, socială, economică, dar
deja după un an, se prefăcu în foaie
politică comitatenză, întâia foaie po
litică în comitat, căci nici cea un
gurească din Deva nu eră politică.
Intr’aceea, după o lucrare paci- dacă Românii au una românească ! a şi fost: librarul tipograf Schăser
nică de vreo opt ani de zile, pe Şi Ungurii l’au ascultat. Au fondat a trebuit să plece din oraş, vânzân-
librarul sas l’a apucat dorul de-a şi ei, a doua foaie locală în Orăştie, du-şi librăria unui alt Sas. Peste
aveâ el şi tipografie, împreunată încă una ungurească. Dar pe librarul-ti- câţiva ani Ungurii orăştieni (de alt
cu heliotipie! Şi, punându-se sub pograf sas l’a ajuns încurând ne- fel în alianţă ofenzivă şi defenzivă
firma unui pretin fotograf (fiindcă meza : conducătorul său maghiar, cer- cu Saşii...) mai observară ceva: că
după contractul ce aveâ cu tipo tându-se într’o zi cu el şi observând şi librăria săsească trăieşte mai ales
grafia românească, el n’aveâ drept el acolo, că doar şi aşa partea cea din creiţarii dela gimnaziul lor şi
a-şi deschide şi tipografie), a de mai mare a lucrărilor tipografiei vin din venite de-ale deregătoriilor... Şi
schis aşa în Orăştie a doua tipo delà de-ai lor, delà gimnaziul un spuseră atunci aliaţilor lor, că ei îşi
grafie, săsască. Dar ca să câştige bu guresc, delà deregătorii, etc., a zis deschid şi librărie proprie... Cea să-
năvoinţa Ungurilor pentru tipografia Ungurilor : de ce să susţinem noi sască evident nu mai putea exista,
lui, şi-a luat de conducător-maşinist o tipografie săsească şi de ce nu şi aşa o predeteră şi asta Ungurilor,
pe un maghiar. Apoi, în zelul seu una ungurească ? Şi au înfiinţat a — căzând astfel Saşii cu totul din
după „geşeft“ a îmbiat pe Unguri treia tipografie : ungurească. Eră vă concurenţa în librărie şi tipografie,
să scoată şi ei o foaie ungurească, dit că cea săsească va perl, precum şi rămânând acestea aici numai Ro
