Page 6 - 1913-35-36

Pag. 510. C O S I N Z E A N A Nr. 35—36.

mas zadarnice. Ea nu mai ţine cu gimnaziul şi deregătoriile lo­
poate purtă în firmă numi­ cale şi din jur. * im.
rea de naţională, este însă
în fapt foarte naţională şi Mişcarea financiară.
foarte românească! — Date scoase din „Monografia“ institu­
Librăria dlui S. Borne­ tului „Ardeleana“.
misa s’a ridicat mult peste Despre o mişcare financiară la
nivelul de oraş mic prin edi- noi Românii din Orăştie, precum şi
turele sale literare ce a în­ în ţinutul acesteia, nu se poate vorbi
treprins: a scos în timp de decât numai dela înfiinţarea institu­
abia 3 ani de zile, 11 opuri tului de credit şi economii „Arde­
literare de seamă, pfr ales, leana“ şi exclusiv numai în legătură
toate stând pe un nivel ce cu acesta. Mijloacele de credit ce
rivalizează, şi ca prezentare steteau la dispoziţia Românilor în-
şi ca cuprins, cu editurele nainte de a esistâ acest institut, erau
mari ale „Minervei“ din Bu­ cât se poate de păgubitoare. Erau
cureşti, — iar pe lângă a- date pe mâna cămătarilor streini,
ceasta editează şi revista li­ cari în urma uzurei ce profesau au
terară „Cosinzeana“. rămas proverbiali.
Carnetele ce se plăteau, după
Acestea sunt frazele de
desvoltare şi zbaterile prin spusele bătrânilor, erau o ferdelă
cari au trecut la Orăştie cele de grâu sau opt cupe de must după
trei aşezeminte cari pot fi fiecare 20 cor. împrumutate.
luate ca măsurătoare ale des- Băncile streine ce erau în loca­
voltării culturale a unei lo­ litate înainte de Ardeleana, au uşurat
ceva condiţiile de credit, dar numai
calităţi : tipografia, librăria
Biserica gr.-ort. română din Orăştie, care a fost şi gazetăria. pentru cei cu stare mai bună.
renovată de comerciantul Tatarţi. Incurând în locul Ne fiind mişcarea financiară des-
ei se va ridică o biserică pompoasă şi măreaţă, po­ Cum a progresat tipografia voltată, ne fiind dată posibilitatea
trivit cu starea culturală şi materială a Românilor şi foaia ungurească, locală? pentru credite ieftine şi uşor de
din Orăştie. Foaia lor, întemeiată la 1896, contras, — ne găsindu-se un adăpost
nu a mai încetat; dar na a- pentru fructificarea micilor econo-
anume „Tipografia Nouă“, — peste juns să tipărească mai mult de 300 misări, — Românii din localitate în-
2 ani tipografia veche „Minerva“ exemplare. Mai nou apare şi o a nainte de a exista institutul „Arde­
s’a vândut şi s’a dus din oraş. Azi doua foaie ungurească în loc, tipărind leana“ erau în toate privinţele rămaşi
în „Tipografia Nouă“ a „Libertăţii“ vre-o 400 exemplare. Tipografia luc­ înapoi şi la discreţia streinilor. Aşa
se lucrează de regulă cu 7—8 calfe rează cu 2 calfe şi 1 învăţăcel. Lib­ în cele economice erau în mare parte
şi 3—4 învăţăcei, şi ea e provăzută răria ungurească (fostă săsească) se tributari ai cuvântului şi banului
cu 4 maşini: una simplă plană, a
doua duplă (lucrând de 2 ori cât
o maşină simplă regulată), e maşina
pe care se tipăresc foile „Liberta­
tea“ şi adausele sale cu tiragiuri mari;
a treia e o maşină mare ce tipăreşte
de odată în două colori; — în fine
una americană, pentru lucrări mai
mărunte. Afară de aceea: maşină de
perforat, de tăiat, etc.
Maşinile sunt puse în mişcare cu
motor de 8 puteri de cai. (Unde eşti
Baciu-Carica cu ale tale 2 braţe cari
faceau V# putere de cal ?...)
La 1910 se înfiinţează de nou o
librărie românească în Orăştie, fără
a mai ţinea sama că este deja una,
ungurească-săsească, în oraş. E „Li­
brăria Naţională“ a tinerului univer­
sitar Seb. Bornemisa, care porneşte
dintru început sub bune auspicii şi
face progres statornic. Azi această
librărie se numeşte „Librăria S. Bor­
nemisa“, căci tribunalul, .ordonând
să-şi împrotocoleze firma, n’a voit Şcoala gr.-or. românească, care are trei învăţători şi o învăţătoare. Se susţine
să-i împrotocoleze numirea de „Na­ fără ajutor de stat din puteri propri şi subvenţionată de institutul de credit
ţională“ şi toate recursurile date „Ardeleana“. S’a zidit în 1884 şi înainte de a fi ridicată, şcoala se ţineâ într’o
contra hotărârei tribunalului, au ră­ casă foarte modestă, care există şi azi şi serveşte de locuinţă servitorului şcolii.