Page 4 - 1913-37

P a g . 5 3 2 . C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - N r . 3 7 .

s’a izbândit, — în parte. A ajuns cel mai bun se îndreaptă
să stăpânească văzduhul, însă nu cu cu repeziciune mare spre
ajutorul unor simple bătăi din aripi, pământ.
ci cu ajutorul tehnicei şi ingineriei, Pasărea nu se prăbu­
aşa încât acum azistăm la succesul şeşte însă, nici chiar a-
binemeritat al unui titan încărunţit tunci când nu bate din
şi suntem martorii unei noui epoci aripi ceasuri întregi, cum
de comunicaţie. e spre pildă la albatroşi.
Aceasta dovedeşte, că
Invelitoarea pământului bâjbăie
zborul pasărilor mai mari
de aeroplane, dovadă a nizuinţelor
fără astâmpăr şi a curajului omenesc, nu depinde de o presta-
însă pe departe nu e zborul, pe care ţiune organică, dimpotrivă
că trebue să fie de natură
ni-1 arată natura la atâtea şi atâtea
mecanică. Mai mult, pu­
pilde. Adevărata taină a zborului
tem chiar constată, că cu
încă nu ne-a desvălit-o natura, cu
cât creşte mărimea şi gre­
toate pregătirile, şuruburile şi mo­
utatea fiinţelor zburătoare,
toarele ce le avem. E o taină, ce o
avem înaintea ochilor zi de zi, o cu atât scade bătaia lor
taină cu care lumea pasărilor ne din aripi până la dispari­
ţie. Musca îşi vibrează ari­
zboară pe dinaintea nasului şi totuş
pile sale de membrane
încă n’am putut desprinde vălul ace­
fine de peste 400 de ori
sta al naturii.
într’o secundă, albina cam
Părerile de până acum asupra
de 190 de ori, paserile
zborului natural izvorăsc din teze,
mai mici bat din aripi
că pasărea se urcă în aer prin lu­
cam de 5—12 ori, corbii,
crare organică (bătaia aripilor), ceeace
etc., cam 17*—3 ori pe
reclamă o putere foarte mare.
secundă, cocostârcii, vul­ Boccacio Giovani, mare scriitor italian, întemeietorul
In înţelesul acestei propoziţii, anii turii şi albatroşii pot există pressei şi al nuvelei italiene. Născut la 1313, ăstan a
din urmă ne-au dat aeroplanele, cari chiar şi fără bătăi de a- fost sărbătorită împlinirea alor 600 de ani dela naşte­
rea lui. S’a făcut celebru mai ales prin scrierea sa
sunt înzestrate cu motoare de 50 şi ripi. Zborul acesta meca­ „Decameron“, sau 100 nuvele, «.ari sunt ţinute drept
mai multe puteri de cai, pentru-că nic face ca aripile să a- classice. Zice că în timpul unei epidemii 3 tineri şi 7
fete s’au retras într’o vilă de-aproape de Florenţa şi
cu ajutorul elicelor să atingă o iu­ pară ca nişte aparate ce acolo a spus fiecare în 10 zile câte o poveste: acestea
ţeală orizontală considerabilă şi cere îşi îndeplinesc funcţiunea ar fi cele 100 nuvele ale lui, — foarte frumoase, cari
l’au făcut nemuritor. — Cum nu va fi azi literatura
apoi la rândul său să facă posi­ în înţelesul legilor natu­ italiană aşa bogată şi puternică, dacă nainte cu 600 de
bilă urcarea şi progresarea în aer. rale, la cari rola princi­ ani aveâ scriitori cari şi azi sunt admiraţi de-o lume!...
Elicea corespunde cu bătaia aripi­ pală o are gravitatea, respective gre­ inţe zburătoare, cari cu greutatea
lor, motorul cu puterea musculară, utatea proprie a animalului. lor întrec pe om?!
iar feţele aeroplanului cu aripile unei
Albatrosul care e cel mai greu Fiindcă pondul unui om puter­
pasări.
zburător şi care se leagănă în zbo­ nic e abia de 5—6 ori mai mare
Aşa ar fi să fie. Să ştie însă că rul cel mai elegant şi mai de durată, decât a celei mai mari zburătoare
la zburătoarele mai mari bătaia ari­ cântăreşte de patru milioane de ori de astăzi, n’avem decât să ne ima­
pilor poate lipsi cu totul şi cu toate mai mult decât o muscă. 12 kg. ginăm aripile acesteia mărite într’o
acestea pot zbura în sus şi înainte. faţă de trei a miia parte dintr’un măsură cuvenită spre a obţinea o
Dovadă sunt de pildă cercurile de­ gram. maşină de zburat pentru noi.
scrise de cocostârci. Şi dacă natura a creat în seria Natural că cu modul acesta ar
Mai departe cocostârcul atunci aceasta uriaşă a zborului natural cu trebui să abandonăm total sistemul
când se înalţă nici decât nu face un pond dela trei miligrame începânu de până acum al aeroplanelor şi să
impresia că ar săvârşi o lucrare unită până la 12 kg. şi cu o faţă dela ne alăturăm în schimb la un sistem,
cu forţe mari. Dacă am lipsi însă câţiva milimetri pătraţi până aproxi­ a cărui material să reprezinte o co­
un aeroplan de elice, sau — ceeace mativ la un metru pătrat atâtea şi pie a penelor. Atunci ne-am apro­
e tot una — dacă încetează motorul atâtea mii de feluri de zburat, de pia de resolvirea tainei, am înţelege
a funcţionâ, imediat dispare şi iu­ ce am dubită oare, că putem trece încâtva principiul mecanic al zboru­
ţeala orizontală, condiţia neapărată limitele acestei serii, cu alte cuvinte lui pasărilor.
a zborului, şi urmarea e că aero­ că ar puteâ există, şi că în vremurile Cine nu a admirat oare ciocâr­
planul se prăbuşeşte sau în cazul preistorice probabil au şi existat, fi­ lia, când îşi spune cântecul gălăgios