Page 5 - 1913-37
P. 5
N r . 3 7 . C O S I N Z E A N A P a g . 5 3 3 .
lice Crespy a părăsit oraşul ei natal şi
a venit să se stabilească la Paris.
Reporterii ziarelor parisiene s’au şi
grăbit s’o intervieweze, să-i publice
potretul şi se anunţe lumei viitoa
rea ei operă. Trăim într’o epocă
mizerabilă într’adevăr! Astăzi cri
minalii sunt aceia cari se bucură
de cea mai simpatică reclamă. Pu
blicul se interesează de ei cu un
interes binevoitor. Şi când crimi
nalii mai sunt şi femei care-şi zic
scriitoare, pot fi sigure că vor do
bândi renume şi bani. Editorii, pe
cari oamenii de talent nu-i intere
sează, deschid larg uşile lor crimi
nalelor achitate. Aşa, dşoara Alice
Crespy ne anunţă pe calea ziarelor,
că de pe acum a încheiat un con
tract foarte avantajos, cu unul din
tre cei mai importanţi editori pa
rizieni.
Să le fie de bine şi uneia şi
celuilalt! De vină nu sunt ei, ci
publicul care le primeşte opera cu
şi se înalţă aproape drept cu iuţeală Criminală şi poetă. o bunăvoinţă demnă de o cauză mai
nebună cătră cer, ca şi cum s’ar bună. Dar faptul acesta ne arată
căţăra pe vânt? Cu câtă putere e Din procesele criminale cari s’au mai ales haotica reclamă de care
judecat în timpul din urmă în Franţa, este nevoe astăzi pentru a reuşi.
nevoită să-şi umfle plumânile pentru Această mentalitate antipatică ne-a
unul dintre cele mai interesante a
ca cei de jos să-i audă atât de bine fost desigur acela al Dşoarei Alice sosit din America. După ea, ori ce
bucuria descărcată în trilluri la înăl Crespy. Această scriitoare şi-a îm duce la succes, când publicul a pus
ţimi atât de mari ? De unde ar mai puşcat amantul, pe abatele Chas- în curent: însăş crima — mai
scoate încă putere şi pentru zbor şi saing. Graţie unei mize în scenă, ales crima! Ce însemnează acest
dibace însă, ea a putut să declare simptom? Că omenirea a uitat să
pentru urcatul cel repede, dacă ar mai judece prin sine însaş, că în
că prelatul francez s’a sinucis. Nici
fi să fie mare ? goana nebună care caracterizează
viaţa, nici apucăturile abatelui Chas-
Acesta e un exemplu, dar sunt saing nu explicau acest act dispe existenţa contimporană, nu avem
rat. Dsoara Crespy a fost judecată în vreme să analizăm nimic, să dis
atâtea şi atâtea altele, cari întăresc cernem nimic, şi că primin drept
oraşuf Agen. Dovezile materiale ale
convingerea, că zborul tuturor în bun tot ce ni se dă cu sgomot. E
crimei ei au lipsit. Ea a fost achitată.
aripatelor e de natură mecanică. lesne de închipuit unde vom ajunge
în schimbul probelor materiale
Altcum cum ar putea zbura pasările dacă lucrurile se vor continuă ast
însă, există nenumărate probe mo fel, şi, din păcate, nimic nu ne face
călătoare într’o singură zi până prin rale, cari au convins lumea de vi să prevedem o schimbare.
Egipet, dacă zborul ar fi de natură novăţia ei. Dar în Franţa, juriul e Dar mai trist este faptul că toate
organică ? de un cârd de vreme de o indul aceste glorii mizerabile cari consti-
genţă condamnabilă faţă de crimi
Legea aceasta mecanică a zbo nali, şi mai ales de femei. Trei pro tuesc vieaţa unor Alice Crespy sau
rului, care face posibil zborul tutu cese răsunătoare: al dnei Bloch, doamna Bloch, constituesc un teri
bil stimulent. Există de sigur am
ror insectelor şi pasărilor prin faptul, care si-a ucis rivala, al dnei Lam- biţioşi, cari doresc să se pună în
berjak care şi-a împuşcat soţul şi
că sileşte gravitatea la o prestaţiune evidenţă cu ori ce preţ, şi cărora
al drei Crespy, care şi-a asasinat
dictată de mecanismele aripilor, le pilda acestor femei le insuflă o
iubitul, s’au sfârşit toate cu achi
gea aceasta, zic, trebue că se poate tarea celor vinovaţi. Cazul drei Alice poftă de a imită, grozav de primej
realiza şi cu material artificial. Iar Crespy e cel din urmă şi cel mai dioasă. Mediocrităţile literare în
Francia şi aiurea sunt tocmai ace
dacă va succede, atunci se va iz răsunător. In loc însă să se retragă lea cari posedă o mai tenace do
în umbră ca o vinovată ce este,
bândi cu adevărat — nu numai în rinţă de a reuşi. Cartea dşoarei
dşoara Crespy îşi exploatează astăzi
parte — visul de mii de ani al nea Crespy şi succesul pe care de si
tristul renume, anunţând omenirei
mului omenesc, de a zbură prin aer că este pe cale de a scrie o carte gur îl va aveâ, le va inspiră ideea
„asemenea pasărilor“, ^atunci va a- în care va zugrăvi în amănunt le de a procedă la fel. O crimă mai
mult sau mai puţin nu e făcută să
junge omul adevăratul stăpân al văz găturile ei cu abatele Chassaing, înfrângă bizara indulgenţă a jura
duhului. precum şi perfecta ei inocenţă. ţilor. Viitorii asasini şi asasine —
— Prel. „Katnrfreunde“. — T. L. Blaga. Crima ei a avut loc astă pri căci este vorba mai ales de femei
măvară, şi achitarea cu câteva săp — vor fi achitate la rândul lor. Şi
□ □ □ tămâni mai târziu. Astăzi, dsoara A- la rândul lor vor tipări o carte sen-
>
7
