Page 6 - 1913-37

P a g . 5 3 4 . C O S I N Z E A N A N r . 3 7 .

cia şi în Paris. Vă spusei gară şi fie ea chiar şi o modistă
că leagănul ei este America, numai, în scurt timp poate aveâ
în toate ţările şi oraşele ocaziune de a frecuentâ saloanele
mari ale apusului european, aristocraţilor, de aşi însuşi toate ma*
ea creşte şi înfloreşte. Exi­ nierele de o cucoană mare. Scopul
stenţa zorită din ziua de ei principal e acela, de a plăceâ
azi, această goană neînce­ bărbatului ei, pentru un timp nede-
tată după bani, pe care o terminat, şi voeşte să-i fie prietina
vedem în epoca noastră delà lui, confidenta lui, şi, în senzul cel
mare la mic, nici nu puteă mai rafinat a cuvântului, amanta
da naştere la o astfel de lui. Când femeia franceză îşi face
mentalitate. Era automobile­ toaleta, care ţine întotdeauna mai
lor şi a aeroplanului este o multe ceasuri, nu voeşte să fie vă­
eră de repeziciune extremă, zută nici chiar de bărbatul ei, îna­
în care reuşeşti nu atât prin intea căruia voeşte să apară fru­
răbdare şi muncă, cât prin moasă.
lovituri neaşteptate şi vio­ Tipul ideal a femeii engleze nu
lente. Că morala acestor mi­ există, fiindcă în Anglia sunt trei
jloace este tristă, nici vor­ elemente antagoniste: aristocraţia*
bă; dar „ea este aşa cum clasa de mijloc şi clasa muncitoare.
este, şi ca dânsa suntem Femeia muncitorului e o mamă
noi.“ F. N. de familie, asemenea anticului tip
□ □ □
teutonic. E o găzdoae îndemânatică
şi o bună menajeră, are mulţi copii,
Caracterizarea f e m e i i cărora cu o căldură de mamă le
la deosebitele popoare.
câştigă subzistinţa. Femeia burghe­
O revistă germană aduce zului are aspiraţiuni foarte mari:
un interesant articol despre sună pianul, prezidează cu demni­
însuşirile caracteristice ale tate la toate actele vieţii casnice şi
femeilor la deosebitele nea­ procuează regulat, la anumite inter­
muri, din care dăm în résu­ vale, jumătatea sa de duzină de
mât următoarele: copii; are o cultură mediocră, dar
August Bebel, renumitul şef al partidului social-democrat pentru revanj nu se ocupă cu afa­
german, mort în vara asta în Elveţia în etate de 73 ani. Femeia germană SC poate
caracterizâ bine cu următoa­ cerile bărbatului ei şi se mulţumeşte
zaţională, dupăce vor fi interviewaţi rea povestire: La asediarea oraşului cu administrarea banilor asiguraţi
de reporteri si dupăce ziarele mari Weinsberg, când Conrad III. a făcut pentru spesele domestice. Femeia
le vor publică portretul. Este aşa să capituleze această cetate, toţi oa­ ideală a aristocraţiei engleze nu
de uşor să reuşeşti azi în Apus, menii au fost condamnaţi la moarte, există, fiindcă aristocratul englez
când eşti dotat cu îndrăzneală şi pentru rezistenţa ce au arătat-o faţă n’are ideale: el e născut a fi cinic,
când scrupulele de conştiinţă îţi de împărat, şi numai femeilor li s’a de un cinism mondial, positiv, sprin­
lipsesc cu desăvârşire. conces să iasă libere din oraş, du­ ten. Dintre conjugi merge fiecare pe
Ne revoltă mai ales obrăznicia când ceea ce au mai preţios cu ele. străzile lui şi foarte adeseori se în­
criminalelor de măsura dşoarei Alice Una dintre femei a eşit din oraş, tâlnesc la... curtea de divorţ 1
Crespy. Această femee, care scrie şi ducând în spate pe propriul ei băr­ Statură de mijloc, picioare şi
publică versuri, are de gând nici bat. Germania are cele mai bune mâini mici, păr negru, culoarea feţii
mai mult nici mai puţin decât să mame de familii, cari să ocupă cu brună, ochi adânci, melancolici, vioi,
acuze, să inzulte, să stropească cu căldură de fericirea casnică şi de arcuiţi de nişte sprâncene lungi,
noroi pe oamenii oneşti cari au educaţia copiilor, afară de aceea iată figura caracteristică a femeii spa­
veştejit purtarea ei, în epoca în se interesează cu deadinsul de tot niole. Educaţia ei nu nimiceşte cu­
care i-a avut loc procesul Şi de ce e frumos şi bun, stă în locul noştinţele practicei religioase. Dan­
sigur că publicul imbecil îi vâ îm­ de pază pe câmpul literaturii şi al sează CU ÍOC maleguenna şi sevillana,
părtăşi duşmăniile. Ceea ce însem­ artei, care e isvorul progresului in­ cântă cu sentiment seguidillas, a-
nează că, pe cât de uşor şi de sim­ telectual şi moral. Educaţia doamnei companiândul cu castagnette şi cu
patic e rolul criminalilor în ziua de germane e pronunţată, pentru a ghitara. Arta iubirii e pentru ea o
azi, pe atât de greu şi de reprobat formă din ea o femeie bună. Bucă­ ştiinţă. Telegraful... fără fir nu are
e acela de om cinstit şi cu frica tăria, aranjamentul în casă, bună­ secrete pentru fidanţata spaniolă.
lui Dumnezeu. Afară de aceasta, starea familiei, sunt pentru ea tot Femeia italiană e afectuoasă CU
dşoara Crespy s'a angajat, după atâtea studii temeinice, cărora se bărbatul ei, e capabilă de ori-ce
cum vă spusei, să etaleze cu com- dedică din tot sufletul şi cu toată sacrificii pentru el, e animată de
plezanţă relaţiile pe cari le-a avut căldura inimii ei de mamă. un spirit de abnegaţie, care nu este
cu abatele Chassaing. Şi publicul Femeia franceză, fie că locueşte în nici o femeie de altă rassă, dar
va sorbi cu deliciu proza ei plină într’un splendid palat, sau într’o totuş... are două defecte mari: e
de păcate. umilă căsuţă, e întotdeauna sveltă, geloasă, de o gelozie vulgară şi
Să nu credeţi că publicitatea drăguţă, plină de vieaţă, bien coiffée, plictisitoare pentru bărbat, care plic­
aceasta anormală şi plină de roade bien gantée şi bien chaussée; poate tiseală să sfârşeşte prin a se simţi
neaşteptate, are loc numai în Fran- să fie cam esagerantă, dar nu vul­ bine atunci, când e afară din casă.