Page 7 - 1913-37
P. 7
N r . 3 7 . C O S I N Z E A N A P a g . 5 3 5 .
Doamna scandinavă are unele în ce mişună la picioarele noastre, în lalt mereu deschis, supraveghiând
deletniciri foarte libere. 0 doamnă jurul nostru, pe câmp, în apă şi în asupra amicilor lui: copiii.
norvegiană, întrebată fiind, declară, aer! Astăzi toată Francia se mân In apropierea giamurilor în zona
că nu e nimic curios în aceea, a dreşte cu Fabre, personalităţi din discret luminată de laternă, imediat
te preumblă noaptea, întovărăşită lumea ştiinţifică, savanţi cu renume se formează o număroasă adunare.
de persoane de ambele sexuri şi a european vorbesc cu respect şi ve De pretutindeni se adună una câte
râs în fa|a celui care a întrebat-o, neraţie de acest moşneag, prietinul una scorpiile cari, atrase de lumină,
şi care i-a făcut femeii câteva gângăniilor. părăsesc locurile umbroase şi vin să
observări asupra sistemului accep Observaţiunile sale se găsesc se bucure de iluminaţia laternei.
tat de a conversă atât de liber cu strânse în vreo zece volume întitu însemnez aici câteva observaţiuni
oamenii. late: „Souvenirs entomologiques“, de făcute în mai multe rânduri, pe cari
unde publicăm şi noi articolul ce
Femeia americană e foarte dâ- le notez în ordinea în care au fost
coasă şi adeseori face us de oare- urmează: făcute.
cari nuan|e, pentru a fi scuzat „Scorpia neagră e răspândită în
acest moft al ei. cea mai mare parte a Europei me Primele declaraţii de amor. — Preumblări
ridionale şi cunoscută de toţi. Ii plac sentimentale.
Femeia iurcă e un papagal în locurile întunecoase^ în apropierea lo
colivie, e o unealtă a căsii, e o cuinţelor noastre. In zilele ploioase Dar ce-i asta? Două scorpii stau
prisonieră fără de o dragoste într’a- de toamnă, scorpia pătrunde până la faţă ’n faţă, cu ghiarele întinse şi
devăr simfită, fără de ideale, fără noi, ajungând uneori şi în aşternu degetele înlănţuite. Sunt strângeri
de o altă cultură. Se nizueşte sin tul patului. Această gângănie des- de mână amicale şi nu preludiu de
gură a se face plăcută domnului ei, gustătoare, ne face mai mult groază luptă, căci cei doi tovarăşi se poartă
şi îşi petrece timpul mâncând dul decât rău. Deşi vizitele ei sunt des unul faţă de celalalt în modul cel
ceţuri, ocupându-se — dacă apar tul de dese în locuinţa mea, totuş mai prietinos. Sunt de sexe deose
ţine unei clase mai înalte — cu fle- nimica grav nu s’a întâmplat. bite. Unul e pântecos şi întunecat,
căriri şi intrigi. aceasta e femeea; celalalt e, relativ
Pentru a putea observă în inti subţire şi de culoare mai deschisă,
Femeia japoneză mică, sveltă, mitate obiceiurile lor, am azeşat câţi acesta e bărbatul. Cu coada încolă
plină de iubire, e de un caracter va prizonieri într’o mare colivie cu cită cu oarecare eleganţă, perechea
îngeresc, este tipul abnegaţiei, al giamuri, aşternând ţărână şi punând se plimbă dealungul geamlâcului.
truismului, delicateţei, pacientei; po şi bucăţi mari de hârburi şi câteva Bărbatul e înainte şi păşeşte d’an-
sede în gradul cel mai înalt sen ţigle cari să le slujească de vizuini dăratele, domol, fără a tradâ o re
timentul datorintei şi a credinţei. şi refugiu. Sunt în total
Multe puncte de contact are cu vreo 25 de scorpii.
ea femeia chineză, dar la aceasta din In Aprilie, când rân-
urmă să vede opresiunea şi sclă- dunelele se întorc şi când
via. E ignorantă, dar blajină, umilă răsună cele dintâi note ale
şi tolerantă. O familie chineză con- cucului, o revoluţie se pe
zideră ca o ruşine naşterea unei trece printre scorpiile
copile şi în aceasta vede o pe mele, până atunci atât de
deapsă a Ceriului. într’adevăr de liniştite.
câteori sunt o pedeapsă a Ceriului
şi femeile europenei... începând de pe la mij
locul acestei luni, în toate
Val. Crişianu.
□ □ □ serile, între ciasurile 7 şi
9, animaţia e foarte mare
Amorurile scorpiei. în palatul lor de sticlă.
Imediat după cină, toţi
Francia a descoperit acum câţiva ai casei dau fuga într’a-
ani o nouă glorie naţională, un nou colo. O laternă, atârnată
savant care, deşi cunoscut de multă în faţa coliviei, ne îngă-
vreme de savanţii din străinătate, to- due să urmărim evenimen
tuş în ţara sa nimeni aproape nu-1 tele. Aceasta e distracţia
ştia. Acesta e entomologistul J. H. noastră, singurul nostru
Fabre, „observatorul neîntrecut“ cum spectacol după o zj în
îi zicea ilustrul Darwin, „Virgilul in treagă de năcazuri. In a-
sectelor“, cum îl numeşte astăzi cu cest teatru reprezentaţiile
mândrie Edmond. Rostand. sunt atât de interesante
Intr’adevăr, bătrânul savant care că, îndată după aprinde
numără astăzi 89 de ani, a trebuit rea laternei, mic şi mare
să aştepte cam mult, i-a trebuit o ne adunăm cu toţii aici,
jumătate de veac de lucrări ştiinţi toţi, până şi Tom, cânele
fice de cea mai mare valoare, până casei. Indiferent faţă de
să i se consacre rarul său talent. O isprăvile scorpiei, ca un Deşertăciune omenească. Indian bătrân, care şi-a adunat
viaţă întreagă de savant închinată adevărat filozof, Tom se prin ani salbe peste salbe de podoabe: Nu-s altceva
cu ardoare studiului insectelor, vie- culcă la picioarele noa decât 300 de petri rotunde pe cari el le-a putut sfredeli
ţei şi obiceiurilor lor, a microcosmu stre şi dormitează — dar şi înşiră, — şi pe cari le-a lăsat la moarte drept reli-
lui atât de pasionat şi de misterios numai cu un ochiu, cela cuii foarte preţioase familiei...
