Page 3 - 1913-38

N r . 3 8 . C O S I N Z E A N A Pag. 547.

Ofiţerii români, mari meşteri, cari au făcut podul de pontoane peste Dunăre la Corabia, pentru trecera armatei române în
Bulgaria, în fata Plevnei. Au făcut minunea de a da gata acel pod, lung de 1147 metri (un kilometru şi un sfert) în 7 ore,
despre care ziarele de specialitate streine spuneau din nainte, că are trebuinţă de cel puţin 12 ore până să fie gata. Aceşti
sprinteni fii ai României, în frunte cu dl colonel Demetriade (x), l’au isprăvit în acuş jumătatea timpului!
Ciucurescu, cari au fost cei dintâi că cu mijloacele, de cari dispune Totuş nu încetase legăturile cu Tur­
cari au creiat celebrele roluri ale azi „Societatea pentru fond de te­ cii şi Tătarii, cărora, pentru artico­
lui Caţavencu, Nae Ipingescu, Cetă­ atru“ se poate înjghebă o trupă am­ lele lui favorabile, le câştigase prie-
ţeanul turmentat, Ioan, Coana Zoi- bulantă preţioasă, fără nici un rizic tinia. Aveâ plăcerea să apară din
ţica, din piesele „Noaptea furtu­ de a lucră cu perderi. — Dorim ca când în când cu scrisori prin orga­
noasă“, „Scrisoarea perdută“, „Nă­ glasul dlui Mărcuş să fie ascultat şi nele străine, în care îşi expunea pă­
pasta“ şi altele. Trupa din ţară, să putem salută întâia trupă teatrală rerile personale în chestiile turceşti
pentru sărbătorirea memoriei lui Ca- ardelenească, cu dragoste. sau orientale peste tot. Ungurii îl
ragiale în Ardeal şi Ungaria, vor * socotesc ca pe-un mare mort al na-
juca chiar aici aceste piese, într’o ţiunei lor şi va primi mormânt ales,
ideală interpretare. Sase pregătească A murit orientalistul Vâmb^ry alături de Petofi, Deâk şi alte mărimi.
dar publicul nostru din Sibiiu, Fă­ al Ungurilor. Duminecă noaptea
găraş, Braşov, Sebeşul săsesc, Blaj, spre luni, 15 Septemvrie, s’a stins
Alba Iulia, Orăştie, Brad, Abrud, la Budapesta, de-o boală de inimă, Victimele se răzbună
Lipova, Arad, Lugoj, Caransebeş, bătrânul Vâmbery, mult sărbătoritul
Oradea mare, Şimleul Silvaniei, Beiuş orientalist al Ungurilor. Moartea lui, în aceste momente trimişii Bul­
şi Baia mare, precum şi din satele deşi erâ aşteptată în urma boalei gariei colindă apusul în speranţa
învecinate, ca să vie în număr cât de care sufereâ, a trezit valuri du­ că vor găsi să contracteze un îm­
mai mare la aceste reprezentaţii, reroase în cercurile maghiare. Fecior
cari se vor da în lunile Octomvrie, de ovreu, din ucenic de croitor s’a prumut, care să permită istovitei
Noemvrie şi Decemvrie, ca să cin­ avântat la renumele de savant, mai lor patrii să-şi reclădească uzinele,
stim cu adevărat memoria celui mai ales pentru cunoştinţele lui de limbi să-şi rodească ţarinile, să-şi reîn­
falnic scriitor-creator al literaturii şi pentru călătoriile din Orient, cari tregească şcolile, căzărmile şi ar­
româneşti. i-au pregătit calea chiar spre o ca­
tedră universitară. E cunoscută teo­ mamentul, pe cari o campanie lungă
Problema teatrului nostru. Dl ria lui pentru care a luptat toată şi sângeroasă le-a dărâmat, sărăcit,
Ştefan Mărcuş, fost bursier al „So­ vieaţa: dorea să arate înrudirea po­ prăpădit... Mai întâi Bulgarii s’au
cietăţii pentru fond de teatru român“, porului unguresc cu Turcii, părere adresat la Viena, fără rezultat. Aus­
cântăreţ de operă îşi expune într’o care a fost amarnic scărmănată de
broşură mică părerile sale asupra oameni mai pregătiţi ştiinţificeşte ca tria le e binevoitoare, dar bună­
problemei teatrului la noi şi ajunge dânsul. Faţă cu teoria ural-altaică a voinţa ei este săracă în resurse fi­
la concluzia — foarte întemeiată — lui Iosif Budenz, a trebuit să tacă. nanciare. Acum trimişii regelui Fer-